Pandemia a obligat profesorii din Moldova să se adapteze la transformările tehnologice

Dacă până la pandemie doar 24% dintre profesori foloseau tehnologiile informaționale în clasă, în prezent circa 80% au învățat să creeze conținuturi digitale proprii. Asta arată rezultatele unui sondaj realizat de Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului”.

În cadrul sondajului au participat peste 1000 de respondenți din toată țara. Aceștia sunt profesori din toate categoriile de vârstă, de la tineri sub 25 ani, până la 60+, (vârsta medie 46 ani), ei predau diverse discipline școlare, dintre care 35% – din aria curriculară științe și tehnologii.

Rezultatele sondajului au demonstrat capacitatea profesorilor din Moldova de a se adapta transformărilor tehnologice, fapt care va aduce beneficii pe termen lung pentru sistemul educațional, prin modernizarea practicilor și metodelor de predare, cu aplicarea largă a mijloacelor TIC.

Astfel, până la pandemie doar 24% din respondenți au folosit tehnologii informaționale în clasă, iar cca 50% înainte de pandemie au folosit rețele sociale, email și aplicații de comunicare pe internet doar în scopuri personale.

Fiind impuși de pandemie să treacă la predarea online, cca 80% au asimilat mai multe tehnologii și instrumente digitale, și-au îmbunătățit considerabil abilitățile TIC, au învățat să creeze conținuturi digitale proprii. 73% susțin că folosirea mai multor instrumente digitale în timpul pandemiei i-a ajutat să-și facă lecțiile mai interesante pentru elevi.

Cea mai importantă concluzie a acestui sondaj – majoritatea profesorilor din Moldova (82%) cred că indiferent de situație, pe viitor vor continua să folosească anumite tehnologii asimilate în timpul pandemiei și nu vor mai reveni completamente la metodele de predare vechi.

ȘTIRI, VIDEO, NO COMMENT pe Telegram Realitatea/RLIVE TV.

#tehnologii #transformari tehnologice #profesori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.