Moldova visează la turiști, Grecia îi numără cu milioanele: cine domină industria vacanțelor în Europa

Spania rămâne țara cu cel mai mare număr de turiști, peste 322 de milioane de nopți petrecute de vizitatorii străini în unitățile de cazare în anul 2025, potrivit datelor prezentate de Comitetul Economic și Social European. Italia ocupă poziția a doua, cu aproape 254 de milioane de înnoptări, în timp ce Franța și Grecia completează plutonul celor mai căutate destinații.

Clasamentul, care vizează statele Uniunii Europene, arată diferențe între economiile turistice ale continentului. Spania înregistrează 322,23 milioane de înnoptări ale turiștilor internaționali, iar Italia – 253,95 milioane. Pe poziția a treia se află Franța, cu 140,61 milioane, urmată îndeaproape de Grecia, cu 128,18 milioane.

Grecia reușește astfel să depășească destinații cu infrastructură turistică și economii mult mai mari, precum Austria, Germania sau Țările de Jos. Insulele grecești, litoralul și sezonul estival lung continuă să transforme țara într-unul dintre principalii magneți pentru turiștii străini.

Austria ocupă locul cinci, cu 94 milioane de înnoptări, iar Croația și Germania sunt aproape la egalitate, cu câte aproximativ 85 de milioane. Urmează Țările de Jos – 61,4 milioane și Portugalia – 59,7 milioane.

Diferențele devin și mai spectaculoase interesante spre coada clasamentului. România înregistrează doar 4,94 milioane de înnoptări ale vizitatorilor străini și este depășită inclusiv de Malta, cu 10,6 milioane, și Finlanda, cu 6,37 milioane. Sub România se situează Slovacia, Estonia, Luxemburg, Lituania și Letonia.

Republica Moldova nu apare în clasament, întrucât statistica prezentată se referă la statele membre ale Uniunii Europene. Totuși, comparația este relevantă pentru dimensiunea decalajului turistic dintre Moldova și marile destinații europene. De exemplu, în 2025 numărul înnoptărilor turiștilor străini a fost de 555,3 mii

Moldova încearcă în ultimii ani să-și dezvolte oferta pentru vizitatorii străini și mizeazä în special pe turismul vitivinicol, gastronomic și rural, însă dimensiunea sectorului rămâne incomparabil mai mică decât în statele din sudul Europei. Spre deosebire de Grecia, Spania, Italia sau Croația, Republica Moldova nu dispune de turism litoral și nici de un sezon estival capabil să atragă milioane de vizitatori.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.