Moldovagaz aruncă bomba. Tariful la gaz ar fi „explodat” dacă ar fi fost incluse și devierile financiare

Tariful la gaz pentru consumatorii finali ar fi fost cu mult mai mare față de solicitarea pe care am făcut-o la ANRE, a declarat într-o conferință de presă președintele Moldovagaz, Vadim Ceban

În solicitarea ANRE nu am inclus devierile financiare de 1,4 miliarde de lei pe care le are Moldovagaz. Înțelegem că presiunea pe tarif este foarte mare. Tariful ar fost mai mare cu 1,20 lei față de cât am cerut. Așteptăm să vedem cum soluționăm cu ANRE problema devierilor financiare pentru perioadele următoare”, a menționat Ceban.

În data de 9 noiembrie, ANRE a aprobat tariful pentru populație. Astfel, din 1 noiembrie, costul metrului cub de gaz va fi de 10,26 de lei pentru un metru cub de gaze, față de 4,30 lei cât era până în prezent.

Este un tarif provizoriu, însă președintele Moldovagaz pesimist în prognoze și spune că, cel mai probabil tariful va fi valabil neschimbat.

Dacă prețurile la burse vor fi mai mici, și respectiv cotațiile petrolului care sunt introduse în formulă vor scădea, vom acționa în vederea diminuării. Dacă aceasta nu va fi, vom menține acest tarif până la sfârșitul anului. Noi sperăm că în anul viitor va fi o dinamică mai pozitivă și imediat cum vom avea toate premisele necesare noi nu vom aștepta și ne vom adresa către ANRE, în vederea reducerii. Dar, la moment noi avem prognoza pe 14 luni și nu văd unele premise ca să fie micșorat tariful”, a punctat Ceban.

#gaz #majorare #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.