Moldovenii au prins gustul afacerilor în România. S-au clasat pe locul doi după numărul firmelor nou înființate

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele 11 luni din 2022, cu 30,1%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 6.873 de unităţi, conform datelor Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Cele 6.873 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 38,105 milioane de dolari, cu 7,3% mai mic faţă de cel al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-noiembrie 2021, de 41,109 milioane de dolari.

În noiembrie 2022, au fost înmatriculate 698 de firme cu participare străină la capitalul social.

În funcţie de domenii de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în luna noiembrie în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (26,36% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,78%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (17,05%).

La finele lunii noiembrie 2022, în România existau 243.720 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 67,245 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 51.700 (capital subscris de 4,015 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,573 miliarde de dolari, în 5.857 de firme.

Republica Moldova s-a clasat pe locul doi în clasamentul companiilor înființate în țara vecină după valoarea capitalului investit. Este vorba de 40 de societăți, cu o valoare a capitalului de 322 milioane de dolari. Grupul Hellas din Republica Moldova şi-a mărit cu 1,5 mil. euro deţinerea la Golden Foods Snacks, companie ce produce snack-uri şi seminţe sub brandul Elmas. Cu o participaţie de 38%, grupul devine acţionar majoritar.

În urma majorării, participaţia Hellas Group a urcat de la 15% la 38% din totalul acţiunilor Golden Foods Snacks. Deţinerea grupului GF Holding Limited – care, anterior operaţiunii, era acţionar majoritar – s-a redus de la 47,4% la 33,8%, în vreme ce participaţia companiei Golden Brands Limited a coborât de la 37,6% la 28,12%. GF Holding şi Golden Brands sunt înregistrate în Regatul Unit, respectiv Cipru.

Numărul total al firmelor cu participația moldovenilor se cifrează la 7130, cu un capital subscris de 68,1 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.