România scoate gaze din depozite în plină vară ca să poată livra Moldovei și Ungariei

04 Iun. 2026, 15:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Iun. 2026, 15:46 // Actual //  Grîu Tatiana

România a ajuns să scoată gaze din depozitele subterane chiar în plină vară, într-o situație rar întâlnită în ultimii ani. Motivul: producția internă a scăzut temporar, importurile au fost oprite, iar țara vecină trebuie să continue livrările către Republica Moldova și Ungaria.

Potrivit datelor Transgaz, aproximativ 1,3 milioane de metri cubi de gaze au fost extrase din depozite pentru a fi introduse în sistemul național de transport. În mod normal, în această perioadă a anului, depozitele ar trebui umplute pentru sezonul rece, nu golite, notează economedia.ro.

Situația apare în contextul în care România nu mai importă gaze de la începutul lunii, iar producția internă a coborât la circa 20 de milioane de metri cubi pe zi, față de aproximativ 24 de milioane în mod obișnuit. Reducerea este cauzată de lucrări de revizie la mai multe perimetre de extracție.

În același timp, România trebuie să respecte și contractele externe. Aproape 1,9 milioane de metri cubi de gaze sunt livrate zilnic către Republica Moldova, iar alte 1,8 milioane către Ungaria.

Pentru Republica Moldova, dependența de gazele românești este totală. Mai mult, rețeaua de transport a gazelor din Moldova este administrată tot de compania românească Transgaz.

Totuși, autoritățile române susțin că situația este una temporară. Din 2027, România ar urma să înceapă extracția gazelor din Marea Neagră, proiect care ar putea crește semnificativ producția internă. În următorii ani, cantitățile extrase ar putea aproape să dubleze producția actuală, transformând România într-un exportator important de gaze în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!