Moldovenii milionari cu afaceri fabuloase peste Prut. Cei companii au?

Moldovenii aveau 7 363 de companii peste Prut la sfârșitul lunii iulie, cu un capital de 66,7 milioane de euro, arată datele Camerei Registrului și Comerțului din România.

Doar în luna iulie, moldovenii și-au înființat 21 de companii peste Prut situându-se pe locul 12 în clasamentul companiilor străine înființate. Valoare capitalului subscris a însumat 12 milioane de euro.

Cea mai mari companie fondată de un moldovean în România este INVESTMENT ADH INT SRL (2,5 milioane de euro capitalul social) de la Suceava controlată de Teodor Haucă, fost senator PD de Rădăuți în perioada 1996-2000 și care controlează unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Republica Moldova Balkan Pharmaceuticals prin intermediul fiului său Alin Haucă.

Fostul senator, declara anterior că intenționează să construiască la Iași și un proiect imobiliar de amploare, cu 60 de imobile pe un teren de 12 hectare în zona Nicolina.

O altă companie fondată de un moldovean este P & K COMPANY S.R.L. de la Iași cu un capital social de 418 mii de euro. Domeniul de activitate este management şi de consultanţă în management. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de peste 100 de mii de euro și un profit de 45,5 mii de euro.

Alte două companii Bucovina S.A de la Suceava și Jardi R.M de la Brașov din domeniul lactatelor sunt controlate de milionarul moldovean Vladimir Jardan. Vladimir Jardan împreună cu familia sa, controlează mai multe companii din domeniul lactatelor din Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #companii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.