Maia Sandu: Limba Română trebuie să ne unească – 34 de ani de la lupta pentru recunoașterea identității lingvistice

31 Aug. 2023, 11:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Aug. 2023, 11:10 // Actual //  bani.md

De Ziua limbii Române, 31 august, președinta Maia Sandu a declarat despre importanța Limbii Române ca factor de unitate națională. Această afirmație survine la 34 de ani de la evenimentul marcant în care sute de mii de cetățeni au ieșit în stradă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) pentru a cere recunoașterea oficială a Limbii Române drept limbă de stat și trecerea la utilizarea grafiei latine.

În discursul său, Președinta Maia Sandu a subliniat semnificația profundă a acestei zile și a subliniat transformarea pe care limba a parcurs-o în decursul decadelor. „Astăzi, sărbătorim nu doar cuvintele, ci și libertatea de a le rosti fără frică. Limba Română trebuie să ne unească în continuare, să fie puntea noastră spre trecut și către viitor”, a afirmat Maia Sandu.

Această zi reprezintă un punct de cotitură în istoria Republicii Moldova, întrucât în urmă cu 34 de ani, în aceeași zi, oamenii au demonstrat în stradă pentru a-și reclama dreptul la limbă și identitate. Regimul sovietic a îngrădit dreptul populației la limba maternă, cu scopul de a diminua legătura cu cultura și identitatea națională. Președinta a adus în discuție o perioadă întunecată a istoriei moldovenești, când a vorbi în limba română putea avea consecințe serioase, inclusiv dosare penale și persecuții.

Până în anul 1989, utilizarea alfabetului chirilic a fost impusă, iar alfabetul latin și literatura română au fost interzise sau restricționate. „Literatura românească era interzisă. Să citești o poezie în limba română era infracțiune”, a amintit Maia Sandu în discursul său.

Declarația Președintei vine în contextul unei zile de sărbătoare națională, care celebrează nu doar limbajul, ci și spiritul de luptă al poporului moldovenesc pentru recunoașterea identității sale lingvistice și culturale. Mesajul transmiterii unității prin intermediul limbii române, subliniat de Maia Sandu, subliniază necesitatea de a depăși trecutul și de a construi un viitor mai luminos și unit prin valori comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.