Cele mai atrăgătoare zone din Republica Moldova pentru turiștii străini. Ce-i interesează în mod deosebit pe aceștia

Biroul Național de Statistică (BNS) a dat publicității cifrele referitoare la evoluția turismului în Republica Moldova pentru primul semestru al anului 2023, dezvăluind creșteri notabile în ceea ce privește numărul turiștilor cazați și înnoptările turistice, în comparație cu aceeași perioadă din 2022. Aceste date confirmă că industria turismului se află într-un trend ascendent în țară.

Conform raportului BNS, în perioada ianuarie-iunie 2023, numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică a înregistrat o creștere de 14,5% în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Această creștere semnificativă reflectă succesul eforturilor depuse pentru promovarea destinației turistice Moldova și atragerea unui număr crescut de vizitatori.

Statisticile indică că în primele șase luni ale anului 2023, numărul total de turiști cazați în structurile de primire turistică a fost de 153,1 mii persoane. Dintre aceștia, 53,0% au fost turiști nerezidenți, iar 47,0% au fost turiști rezidenți. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul turiștilor nerezidenți a crescut cu 10,9%, în timp ce numărul turiștilor rezidenți a înregistrat o creștere de 18,8%.

Analizând structurile de cazare, se observă creșteri ale cazărilor turiștilor în hoteluri și moteluri (+12,5%), structuri de odihnă (+20,3%), tabere de vacanță (+44,4%), pensiuni turistice (+9,7%) și structuri de întremare (+9,7%). Aceste date reflectă diversificarea opțiunilor de cazare și creșterea interesului pentru diferite tipuri de experiențe turistice în țară.

Cea mai mare pondere în numărul total de turiști cazați a fost înregistrată în municipiul Chișinău (69,2%), urmat de regiunile de dezvoltare Centru (18,4%), Sud (5,9%), Nord (5,3%) și UTA Găgăuzia (1,1%).

În ceea ce privește înnoptările turistice, în perioada menționată s-au înregistrat 531,0 mii înnoptări, reprezentând o creștere de 5,2 puncte procentuale față de anul precedent. Creșterea înnoptărilor a fost mai pronunțată în taberele de vacanță pentru elevi (+45,3%), structurile de odihnă (+25,8%) și structurile de întremare (+9,2%).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 24,1% pentru totalul structurilor de cazare turistică, cu structurile de întremare și căminele pentru vizitatori înregistrând cele mai ridicate valori de 44,0% și, respectiv, 42,0%.

În ianuarie-iunie 2023 numărul de locuri de cazare oferite turiștilor a fost de 71,8 mii locuri-pat, în creștere cu 4,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent. Cea mai mare creștere a acestui indicator s-a înregistrat în pensiuni turistice și agroturistice (+30,4%), cămine pentru vizitatori (+25,1%), structuri de odihnă (+8,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cazare #turism #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.