Moldovenii milionari cu afaceri fabuloase peste Prut. Cei companii au?

Moldovenii aveau 7 363 de companii peste Prut la sfârșitul lunii iulie, cu un capital de 66,7 milioane de euro, arată datele Camerei Registrului și Comerțului din România.

Doar în luna iulie, moldovenii și-au înființat 21 de companii peste Prut situându-se pe locul 12 în clasamentul companiilor străine înființate. Valoare capitalului subscris a însumat 12 milioane de euro.

Cea mai mari companie fondată de un moldovean în România este INVESTMENT ADH INT SRL (2,5 milioane de euro capitalul social) de la Suceava controlată de Teodor Haucă, fost senator PD de Rădăuți în perioada 1996-2000 și care controlează unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Republica Moldova Balkan Pharmaceuticals prin intermediul fiului său Alin Haucă.

Fostul senator, declara anterior că intenționează să construiască la Iași și un proiect imobiliar de amploare, cu 60 de imobile pe un teren de 12 hectare în zona Nicolina.

O altă companie fondată de un moldovean este P & K COMPANY S.R.L. de la Iași cu un capital social de 418 mii de euro. Domeniul de activitate este management şi de consultanţă în management. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de peste 100 de mii de euro și un profit de 45,5 mii de euro.

Alte două companii Bucovina S.A de la Suceava și Jardi R.M de la Brașov din domeniul lactatelor sunt controlate de milionarul moldovean Vladimir Jardan. Vladimir Jardan împreună cu familia sa, controlează mai multe companii din domeniul lactatelor din Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #companii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.

#Grosu #populație #tarife