Moldovenii plecați la muncă în străinătate au trimis bani mai puțini acasă

Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis mai puțini bani acasă în prima lună a anului 2023, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Volumul remiterilor a însumat 119,6 milioane de dolari, cu 17% mai mult în luna ianuarie față de luna similară a anului 2022, dar cu 22% mai puțin față de luna decembrie 2022.

Potrivit BNM, în structura transferurilor pe valute din străinătate în favoarea persoanelor fizice, în ianuarie 2023 remitențele în euro au constituit 84% (în creștere cu 17,6 p.p. față de ianuarie 2022), transferurile în dolari SUA – 15,9% (în scădere cu 16,3 p.p. față de perioada respectivă din 2022), transferurile în ruble rusești – 0,1% (în scădere cu 1,3 p.p. față de aceeași perioadă a anului trecut). Î

În ianuarie 2022, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 32,2%, a euro – 66,4%, a rublei – 1,4%. Potrivit BNM, sumele remitențelor de peste hotare, transferate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova, sunt convertite din valuta inițială de transfer în USD la cursul oficial de schimb al BNM la data remiterii.

Volumul remiterilor în anul 2022 a constituit 1,7 miliarde de lei, 134 milioane dolari mai mult față de anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.