Moldovenii pun pe masă milioane de euro pentru a combate durerea și diabetul: Cum au dominat antiinflamatoarele piața

11 Feb. 2025, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2025, 11:27 // Actual //  Ursu Victor

Piața farmaceutică din Republica Moldova a înregistrat o rată de creștere anuală medie de 8,03% în valoare și 2,65% în volum în 2024, conform datelor furnizate de Agenția Medicamentului. Diferența semnificativă între creșterea valorii și volumul medicamentelor se datorează în mare parte creșterii ușoare a prețurilor și orientării pieței către produse inovative, care sunt mai costisitoare.

În ciuda acestui avans, piața continuă să fie dominată de importuri, care reprezintă aproximativ 91,6% din valoare și 85% din volum, iar producția autohtonă de medicamente se menține la o cotă de doar 8,4%. În 2024, importurile au totalizat 249,4 milioane de euro, iar producția autohtonă a atins valoarea de 23 milioane de euro.

Medicamentele importate din Germania sunt cele mai prezente pe piața din Moldova, având o cotă de 19%, urmate de România (10%), Ungaria (8%), Turcia (8%) și Slovenia (7%). Printre cele mai importate medicamente se numără Ibuprofenul (4,94 milioane de euro), Dapagliozinum (4,76 milioane de euro), Rivaroxabanum (4,63 milioane de euro), Rosuvastatinum (3,76 milioane de euro) și Ceftriaxonum (2,88 milioane de euro).

De asemenea, topul celor mai mari producători externi este dominat de Gedeon Richter (16,59 milioane de euro), KRKA (15,21 milioane de euro), Berlin-Chemie (12,41 milioane de euro), World Medicine (7,95 milioane de euro) și Nobel (7,90 milioane de euro). În rândul producătorilor locali, cei mai mari jucători sunt SC Balkan Pharmaceuticals SRL (16,78 milioane de euro), Farmaprim SRL (3,18 milioane de euro) și SC Flumed-Farm SRL (1,34 milioane de euro).

Din punct de vedere al medicamentelor, cel mai mult au fost importate Ibuprofenum  în sumă 4,94 milioane de euro, Dapagliozinum – 4,76 milioane de euro, Rivaroxabanum – 4,63 milioane de euro, Rosuvastatinum – 3,76 milioane de euro și Ceftriaxonum – 2,88 milioane de euro

În ceea ce privește importurile, cei mai mari importatori de medicamente din Republica Moldova în 2024 au fost Dita Estfarm SRL (103,67 milioane de euro), RihPanGalFarma SRL (52,22 milioane de euro), Tetis International Co SRL (43,50 milioane de euro) și Becor SRL (11,45 milioane de euro).

Creșterea vânzărilor de medicamente autohtone depășește cu mult pe cea a produselor importate, cu o diferență de aproape trei ori (22% față de 8%). Acest trend sugerează un interes tot mai mare pentru produsele fabricate local, chiar dacă importurile rămân dominante în ceea ce privește valoarea pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Sept. 2026, 13:16
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Sept. 2026, 13:16 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Mecanismul de stimulare a angajaților prin acordarea de acțiuni, cunoscut drept stock option plan, ar fi fost creat pentru a oferi facilități fiscale unor beneficiari concreți. Actualele reguli prevăd o perioadă minimă de trei ani între includerea angajatului în program și momentul în care acesta poate primi efectiv acțiunile, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous.

Belous a explicat că mecanismul a fost introdus pentru a permite companiilor să-și fidelizeze angajații și să-i motiveze să contribuie pe termen lung la creșterea valorii companiei.

„Noi am introdus în legislație mecanismul de stimulare a salariatului care lucrează în companie și oferirea posibilității fondatorilor să-și motiveze salariatul să rămână mai mult timp în companie și să aibă indicatori de randament foarte mari”, a declarat Victoria Belous.

Potrivit acesteia, compania poate aproba un plan de stimulare, însă de la momentul stabilirii condițiilor și până la acordarea efectivă a acțiunilor trebuie să treacă cel puțin trei ani.

Ministrul susține că această condiție exclude posibilitatea aplicării retroactive a mecanismului pentru acțiuni acordate anterior.

„Regulamentul a fost aprobat în decembrie 2023. Respectiv, și juridic, și practic, până în 2028 nu poți beneficia de acest mecanism pentru acțiunile oferite salariatului. Acuzațiile că cineva și-a făcut acest mecanism pentru niște acțiuni care au fost date în anul precedent sunt nefondate”, a afirmat Belous.

Reglementările privind stock option plan urmăresc stimularea performanței și fidelizarea angajaților prin acordarea unor drepturi de participare în companie, iar documentele Ministerului Finanțelor stabilesc că scopul mecanismului este motivarea salariaților și administratorilor să contribuie la creșterea valorii întreprinderii.

Belous a insistat că mecanismul nu a fost conceput exclusiv ca o facilitate fiscală, ci ca un instrument prin care proprietarii companiilor pot recompensa angajații care contribuie la atingerea obiectivelor de performanță.

„El nu a fost făcut doar cu scopul de a nu plăti impozite. A fost gândit cu scopul ca fondatorul să motiveze salariații: să facem o companie prosperă și, dacă atingem targetul care a fost stabilit, eu îți voi da ție o parte din companie”, a explicat ministrul Finanțelor.

Potrivit acesteia, pentru a beneficia de mecanism, angajatul trebuie să activeze în cadrul companiei cel puțin trei ani.

Declarațiile Victoriei Belous vin după ce deputatul Ion Chicu a criticat mecanismul și a anunțat că va cere Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate prevederile fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni. Chicu susține că acestea ar putea crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și a anunțat că va propune eliminarea lor din proiectul politicii fiscale pentru 2027.

Chicu a afirmat că beneficiarii unor asemenea programe ar putea primi acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în alte condiții, ar ajunge la bugetul de stat. El a cerut verificarea cronologiei modificărilor legislative și a susținut că trebuie stabilit dacă acestea au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Ministrul Finanțelor respinge însă această interpretare și spune că termenul minim prevăzut de mecanism face imposibilă utilizarea lui pentru a acorda retroactiv facilități fiscale unor pachete de acțiuni distribuite anterior.