Cum vor fi acordate compensațiile la căldură în acest an. Autoritățile vor acces la conturile bancare ale moldovenilor

În perioada rece din acest an, compensațiile la căldură urmează să fi acordate după un nou mecanism. Este vorba de instituirea a două categorii de vulnerabilitate energetică – maximă și primară, potrivit proiectului de lege propus de președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, deputatul Fracțiunii PAS, Dan Perciun.

Dincolo de completarea categoriilor de vulnerabilitate, proiectul propune integrarea celor două instrumente de susținere a cetățenilor în perioada rece a anului, și anume – compensarea facturilor și ajutorul pentru perioada rece a anului – într-un mecanism unic. Autorul precizează că, în precedenta perioadă rece, aproximativ 170.000 de familii au beneficiat de ambele plăți, completând două cereri separate în două sisteme informaționale separate.

O altă problemă care va soluționată prin aplicarea prevederilor propuse este impactul redus al măsurii pentru locuitorii zonelor rurale care nu sunt racordați la surse de energie pentru încălzire. În funcție de circumstanțele gospodăriei, aceasta ar urma să beneficieze fie de compensație în factură, fie de o plată monetară din Fondul de Vulnerabilitate Energetică.

Adițional, pentru a avea o imagine mai bună a veniturilor familiei, se propune acordarea accesului la datele deținute de instituțiile bancare, birourile de credit și alte instituții financiare privind situația financiară a familiei. Aceasta măsură este imperativă în condițiile unei cote importante a muncii nedeclarate și subdeclarate în economia Republicii Moldova.

Pentru a implementa măsurile menționate, vor fi modificate Legea privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice și Legea cu privire la ajutorul social. Proiectul respectiv a fost examinat de membrii Comisiei protecție socială, sănătate și familie și va fi prezentat pentru dezbateri în ședința plenară a Parlamentului.

În sezonul de încălzire trecut compensațiile la căldură s-au acordat în funcție de gradul de vulnerabilitate: foarte mare, mare, mediu, scăzut și fără vulnerabilitate energetică.

Anul trecut, doar consumatori Termoelectrica au beneficiat de compensații la căldură în sumă de 808 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie energetica #incalzire #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova este țara paradoxurilor. Or, fostul premier și actualul om de afaceri, într-o postare pe Facebook, se arată indignat de costul vieții din stânga Prutului. „Sunt oare moldovenii atât de bogați, încât să plătească așa prețuri și tarife? Eu (continui) să călătoresc destul de mult – inclusiv cu cortul – și sunt curios: ce, unde și cum”.

Sturza a subliniat discrepanțele majore între prețurile practicate în Republica Moldova și cele din alte țări europene. Remarcând că ceea ce se consideră „premium” în Moldova este adesea echivalent cu nivelul economic în alte țări europene, el a atins subiecte precum prețurile la alimente, tarifele la utilități, costul locuințelor și chiriile la spații comerciale și hoteluri.

„Tarifele la utilități, nu vreau să răscolesc. Costul unui metru pătrat de apartament e mai mare decât la București, și asta în condițiile în care trebuie să faci „remont”. Adică, finisajele sunt pe cont propriu, iar asta dublează prețul. La avion? Păi, mai bine plec spre America decât spre Chișinău. Chiriile la spațiile comerciale? Ca la Paris. Tarifele la hoteluri? Tot pe acolo”, scrie fostul premier.

Îngrijorarea sa este evidentă și în ceea ce privește costurile materialelor de construcție și instalațiilor sanitare, care sunt de două ori mai mari decât în țări precum România. Aceasta a dus la o situație în care unii moldoveni sunt tentați să aducă materiale de construcție din alte țări, pentru a face economii semnificative. „Întreb afaceriștii și comercianții: de ce puneți adaos 200%?! Păi, avem costuri, riscuri, vânzări mici… ”.

În final, fostul premier și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de viziune a businessului local și la politica autorităților, sugerând că intervenția este necesară în domenii precum politica concurențială și fiscală pentru a promova o creștere economică sustenabilă și pentru a încuraja producția internă.