Cum vor fi acordate compensațiile la căldură în acest an. Autoritățile vor acces la conturile bancare ale moldovenilor

În perioada rece din acest an, compensațiile la căldură urmează să fi acordate după un nou mecanism. Este vorba de instituirea a două categorii de vulnerabilitate energetică – maximă și primară, potrivit proiectului de lege propus de președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, deputatul Fracțiunii PAS, Dan Perciun.

Dincolo de completarea categoriilor de vulnerabilitate, proiectul propune integrarea celor două instrumente de susținere a cetățenilor în perioada rece a anului, și anume – compensarea facturilor și ajutorul pentru perioada rece a anului – într-un mecanism unic. Autorul precizează că, în precedenta perioadă rece, aproximativ 170.000 de familii au beneficiat de ambele plăți, completând două cereri separate în două sisteme informaționale separate.

O altă problemă care va soluționată prin aplicarea prevederilor propuse este impactul redus al măsurii pentru locuitorii zonelor rurale care nu sunt racordați la surse de energie pentru încălzire. În funcție de circumstanțele gospodăriei, aceasta ar urma să beneficieze fie de compensație în factură, fie de o plată monetară din Fondul de Vulnerabilitate Energetică.

Adițional, pentru a avea o imagine mai bună a veniturilor familiei, se propune acordarea accesului la datele deținute de instituțiile bancare, birourile de credit și alte instituții financiare privind situația financiară a familiei. Aceasta măsură este imperativă în condițiile unei cote importante a muncii nedeclarate și subdeclarate în economia Republicii Moldova.

Pentru a implementa măsurile menționate, vor fi modificate Legea privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice și Legea cu privire la ajutorul social. Proiectul respectiv a fost examinat de membrii Comisiei protecție socială, sănătate și familie și va fi prezentat pentru dezbateri în ședința plenară a Parlamentului.

În sezonul de încălzire trecut compensațiile la căldură s-au acordat în funcție de gradul de vulnerabilitate: foarte mare, mare, mediu, scăzut și fără vulnerabilitate energetică.

Anul trecut, doar consumatori Termoelectrica au beneficiat de compensații la căldură în sumă de 808 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie energetica #incalzire #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.