Moldovenii și-au perfectat mai multe abonamente la telefonul mobil, dar vorbesc mai puțin

În trimestrul II al anului 2022, pe piața serviciilor de telefonie mobilă a fost înregistrată o creștere de 8,7% a numărului total de utilizatori, totalizând peste 5,1 mil., comparativ cu sfârșitul anului precedent, în timp ce volumul total al traficului realizat de către aceștia a scăzut cu 11,3%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, însumând circa 1 mld. 512 mil. minute. Totodată, volumul total al veniturilor obținute de furnizori s-a micșorat cu 0,9%, față de trimestrul II al anului 2021, alcătuind peste 713 mil. lei.

Datele raportate Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) de către furnizorii de servicii de comunicaţii mobile arată că, creșterea numărului total a utilizatorilor de telefonie mobilă a fost atestată la toți cei trei furnizori de comunicații mobile. Astfel, numărul utilizatorilor Orange Moldova a crescut cu 4,1% și a alcătuit puțin peste 2,5 mil., baza de utilizatori ai companiei Moldtelecom s-a mărit cu 11,2% și a constituit 666,3 mii, iar baza utilizatorilor Moldcell s-a majorat cu 14,5% și a totalizat puțin peste 1,9 mil. de utilizatori. Din numărul total de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă, utilizatorii activi au constituit 4,2 mil., iar utilizatorii pasivi – circa 899 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă (utilizatori activi), raportată la 100 de locuitori ai republicii, a crescut cu 13,5 puncte procentuale și a alcătuit 162%.

Aceleași date arată, că volumul traficului generat de utilizatori în rețelele proprii s-a diminuat cu 16,7% și a însumat 992,2 mil. minute, volumul traficului generat către rețelele fixe a scăzut cu 16% și a alcătuit 58,7 mil. minute, iar volumul traficului generat către alte rețele mobile s-a majorat cu 4,7% și a totalizat 430,7 mil. minute. În consecință, traficul mediu lunar (MoU) de minute vorbite de un utilizator în perioada de raportare a scăzut cu 24,1% și a constituit 237 minute, iar durata medie a unui apel a fost de 1,9 minute.

În perioada de raportare, venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) a scăzut cu 15,2% şi a alcătuit 57,8 lei. Orange Moldova a înregistrat un ARPU de 70,4 lei, Moldtelecom – de 49,6 lei și Moldcell – de 43,1 lei.

Cotele de piață ale celor trei furnizori de servicii de telefonie mobilă, în funcţie de veniturile obținute, au fost următoarele: Orange Moldova – 63%, Moldcell – 29% şi Moldtelecom – 8%.

#telefonie. trafic #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.