Motivul pentru care Bitcoin se prăbușește din nou. Presa chineză anunță o nouă lovitură dată de guvernul de la Beijing

21 Iun. 2021, 15:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
21 Iun. 2021, 15:55 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Bitcoinul a suferit luni o scădere de peste 7% din cauza rapoartelor conform cărora China a intensificat sancţiunile lansate asupra minării de criptomonede.

Moneda virtuală ajunge în prezent la 32.230 dolari, scăzând sub pragul de 33.000 de dolari pentru prima dată din 8 iunie. Între timp, Ether şi XRP au înregistrat un minus de 8% şi, respectiv, 7%, iar Dogecoin – moneda creată în glumă pentru a parodia frenezia criptomonedelor – a scăzut cu peste 14% în ultimele 24 de ore, scrie Aleph News.

Mai multe mine de Bitcoin din Sichaun – regiune aflată în sud-vestul Chinei – au fost închise duminică după ce autorităţile locale au ordonat încetarea proceselor de minare a criptomonedei, scrie Global Times, ziar susţinut de Partidul Comunist din China. Publicaţia estimează că va fi ştearsă 90% din capacitatea de minare de Bitcoin a Chinei.

Ştirea vine în urma unor mişcări similare în Mongolia Interioară şi Yunnan, decizia fiind alimentată de apelurile Beijungului cu privire la oprirea minării de criptomonede din cauza cantităţilor uriaşe de energie pe care le implică procesele de minare.

Între timp, banca centrală a Chinei le-a transmis mai multor bănci şi serviciului de plăţi Alipay să ia măsuri împotriva minării de criptomonede. China le-a interzis deja instituţiilor financiare să furnizeze servicii asociate cu monedele digitale.

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.