Viitorul domeniului imobiliar. De ce se va ține cont la construcția unei clădiri și ce rol va avea digitalizarea

Directorii imobiliari ai Forumului Economic Mondial au făcut preziceri pentru viitorul domeniului imobiliar. Este un viitor în care clădirile oferă confort, sunt echipate evenimente fără precedent, susțin sănătatea umană și planetară și sunt accesibile pentru toată societatea. Este
o viziune în care se află imobilul viitorului viabil, durabil, rezistent și accesibil.

Astfel, potrivit analizei Forumului Economic Mondial, în viitor domeniul imobiliar se va baza pe patru piloni:

1. Viabilitate

Viabilitatea va pune accent pe sănătate, calitate înaltă, centrarea spre oamneni, spații inteligente, care sporesc starea de bine și productivitatea.

2. Sustenabilitate

În viitor, domeniul imobiliar va pune accentul și pe sustenabilitate, vor folosi materiale ecologice și vor opta pentru spații care vor fi în ambianță cu mediul.

Clădirile reprezintă aproape 40% din global emisiile de gaze cu efect de seră. De aceea se dorește reducerea carbonului până la emisii zero.

3. Reziliență

În centrul rezistenței clădirilor se află orașele, clădirile și oamenii care le ocupă, care protejează viitorul prin atenuarea efectelor de evenimente naturale și artificiale neprevăzute, cum ar fi crizele climatice, financiare și de sănătate și păstrarea identității culturale a comunităților. Activele trebuie să reziste la o varietate de șocuri imprevizibile, iar oamenii trebuie să fie cât mai flexibili pentru a se adapta.

4. Accesibilitate

În viitor domeniul imobiliar va pune accent pe furnizarea unui spațiu de calitate pentru a trăi și a conduce
afacerea, ceea ce este esențial pentru sănătatea generală a societății. Costul spațiului, precum și locația, poate împiedica oamenii să trăiască în condiții noemale.

Utilizarea tehnologie în domeniul imobiliar

Tehnologia și soluțiile digitale vor fi printre cei mai importanți facilitatori pentru a inaugura noua eră a domeniului imobiliar, permițând nu numai personalizarea spațiilor în funcție de necesitățile ocupanților (de ex. temperatura, umiditate) dar și ducând operațiunile de construcție la următorul nivelul și abordarea durabilității și accesibilității:
– Clădiri bazate pe date și autonomie:
Clădirile autonome învață, se se adaptează continuu și să răspundă nevoilor oamenilor precum și a mediului înconjurător. Exploatarea unui feedback continuu bazat pe datele puse la dispoziție de infrastructura digitală a clădirilor va îmbunătăți considerabil experința locatarului. Clădirile autonome se reglează automat, adaptându-se la interior și exterior dinamic pentru condiții de muncă optime, pentru o productivitate sporită și care are grijă de sănătatea oamenilor.
– Costuri de construcție:

design inovator și tehnici de construcție, precum și cele mai avansate materialele pot ajuta la scăderea considerabilă a costurilor, sprijinind astfel accesibilitatea.
– Securitate cibernetică și confidențialitate: proprietatea datelor și reglementările de utilizare vor fi esențiale în următorul deceniu. Confidențialitatea și securitatea trebuie să fie în topul priorităților în procesul de digitalizare pentru a asigura proprietarii și locatarii că sunt în siguranță.

#real estate #preziceri #imobiliare #viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.