De ce 5G e considerată tehnologia viitorului? Ericsson: numărul conexiunilor va fi de ordinul sutelor de milioane

21 Iun. 2021, 15:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Iun. 2021, 15:49 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În ciuda teoriilor conspirației care se învârt în jurul subiectului, 5G e considerată tehnologia viitorului. Ericsson consideră că numărul conexiunilor va fi de ordinul sutelor de milioane.

Ericsson, un jucător important în domeniul echipamentelor 5G, e de părere că numărul conexiunilor 5G va ajunge la 580 de milioane la sfârșitul acestui an. Suedezii arată că saltul e unul extrem de mare, în condițiile în care, anul trecut, numărul era de 220 milioane. Iar direcția va fi păstrată în următorii ani: în 2026 se va trece de pragul de 3,5 miliarde, arată compania suedeză, scrie playtech.ro.

Asia de Nord-Est, incluzând aici China, are acum cea mai mare rată de penetrare a conexiunilor 5G, urmată de America de Nord.

Însă în 2026 situaţia se va inversa şi America de Nord ar urma să aibă cea mai mare rată de penetrare a conexiunilor 5G din toate regiunile globului, cu aproximativ 84% din totalul conexiunilor, susţine Ericsson.

În ţările din Golful Persic, aproximativ 73% din conexiunile mobile vor fi de tip 5G în 2026 şi aproximativ 69% în Europa Occidentală.

Faptul că China a pus rapid la dispoziţie spectru de frecvenţe a permis o dezvoltare rapidă a telefoniei 5G în China, atât anul trecut cât şi în acest an, dar celelalte regiuni ale globului recuperează decalajul, susţine directorul diviziei de reţele de la Ericsson, Fredrik Jejdling.

La finele lui 2020, la nivel mondial erau şase miliarde de smartphone-uri conectate, iar Ericsson prognozează că în 2026 acest indicator va ajunge la 7,7 miliarde, urmând să fie responsabile pentru aproximativ 88% din totalul conexiunilor de telefonie mobilă la acea dată.

Realitatea Live

03 Dec. 2024, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Dec. 2024, 09:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat un record istoric în exporturile de floarea-soarelui, livrând 91,3 mii de tone în luna noiembrie 2024. Acest volum depășește cu mult rezultatele lunare anterioare, inclusiv cele din februarie și aprilie 2024, când exporturile s-au situat la 72-73 mii de tone lunar, potrivit analizei lui Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”..

„Expansiunea exporturilor are o motivație economică clară: prețul mediu de export în noiembrie 2024 a fost de 11,35 lei/kg, de două ori mai mare decât cel din noiembrie 2023. Această creștere semnificativă a prețurilor a determinat producătorii să valorifice recoltele pe piața internațională, preferând exportul semințelor brute în detrimentul procesării locale”, a punctat Rija.

Floarea-soarelui rămâne unica cultură cu exporturi în creștere în sezonul agricol 2024/2025. Volumul exporturilor din perioada iulie-noiembrie 2024 a crescut cu 1,5 ori față de sezonul anterior. În schimb, alte culturi agricole au înregistrat scăderi semnificative ale volumelor exportate.

În noiembrie 2024, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au reluat cu un volum de 21,9 mii de tone. Cu toate acestea, performanța pe întreg sezonul iulie-noiembrie 2024 rămâne modestă, cu un total de doar 33,2 mii tone exportate, în scădere cu 66% față de aceeași perioadă din 2023.

„Motivul principal al acestui declin este stagnarea prețurilor uleiului, care au rămas la un nivel mediu de 15 lei/kg. În același timp, prețurile semințelor de floarea-soarelui au crescut semnificativ, ceea ce a redus diferența de preț între materia primă și produsul procesat la doar 3,59 lei/kg în noiembrie 2024. Această marjă redusă a făcut ca producția de ulei să devină mai puțin profitabilă”, potrivit lui Rija.

Fenomenul în care exportul semințelor brute este mai profitabil decât procesarea și vânzarea uleiului nu este unic pentru Moldova. Situații similare sunt raportate în Ucraina, România și Bulgaria. Marile uzine de procesare continuă să funcționeze la marginea rentabilității sau chiar cu pierderi, pentru a-și menține cota de piață. În schimb, uzinele mai mici sunt nevoite să își sisteze activitatea sau să se orienteze către alte culturi agricole.

Această dinamică subliniază vulnerabilitățile industriei de procesare din Moldova și necesitatea unei strategii care să sprijine competitivitatea acestui sector. Creșterea exporturilor de floarea-soarelui ca materie primă ridică întrebări despre viitorul industriei și modul în care Moldova își poate valorifica mai eficient resursele agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!