Muncă forțată în vie: Migranții din Franța culeg struguri pentru șampania de lux

O investigaţie The Guardian a găsit că muncitorii din industria şampaniei din Franţa sunt plătiţi foarte prost şi obligaţi să doarmă pe străzi şi să fure alimente pentru a se hrăni.

Muncitori din Africa de vest şi Europa de est aflaţi în orăşelul Epernay, în care-şi au sediul unele dintre cele mai scumpe branduri de şampanie, pretind că fie nu sunt plătiţi pentru munca lor, fie că sunt plătiţi prea puţin de podgoriile din apropierea orăşelului.

The Guardian a găsit muncitori din orăşel dormind pe străzi sau în corturi în condiţiile în care podgoriile nu le-au oferit cazare. Alţi muncitori care stau într-un sat din apropiere au declarat că au fost forţaţi să fure alimente de la locuitori pentru că nu aveau de unde să-şi cumpere provizii.

Anul trecut, 300 milioane de sticle de şampanie de la podgoriile din nordul Franţei au fost exportate în întreaga lume, generând venituri de 6 miliarde de euro.

Totuşi, industria şampaniei este afectată de o serie de controverse legate de modul în care sunt trataţi cei care culeg strugurii, patru dintre aceştia decedând din cauza insolaţiei în perioada recoltei de anul trecut.

Într-un caz ce va fi judecat la început de 2025, patru persoane, printre care proprietarul unei podgorii, sunt acuzaţi de trafic de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#struguri #sampanie #cules #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

#Fly One #Vladimir Cebotari