Munteanu, despre negocierile cu FMI: „Moldova nu are nevoie de banii instituției, ci de rating mai mare și încredere”

Premierul Alexandru Munteanu afirmă că Republica Moldova nu are nevoie în acest moment de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional, ci mai degrabă de sprijinul și certificarea instituției pentru consolidarea credibilității economice a țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, în contextul vizitei experților FMI la Chișinău, în perioada 7-20 mai și al negocierilor pentru un nou program de cooperare.

Șeful Guvernului susține că situația economică a Republicii Moldova este stabilă, iar sprijinul financiar oferit de Uniunea Europeană reduce presiunea asupra autorităților de a contracta noi împrumuturi.

„Cred că în această etapă de dezvoltare a economiei Republicii Moldova și luând în considerare faptul că avem 1,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, nu ne sunt necesari acești bani, dar avem nevoie de certificare”, a declarat Alexandru Munteanu.

Premierul a mai spus că relația cu FMI este importantă mai ales pentru imaginea economică a țării și pentru creșterea încrederii investitorilor externi.

„Ne trebuie mai mult certificări care ne vor permite să ridicăm ratingul țării”, a afirmat Munteanu, adăugând că acest lucru ar putea contribui ulterior la reducerea costurilor de creditare pentru economie și pentru sectorul real.

Totodată, șeful Executivului și-a exprimat speranța că instabilitatea economică și conflictele internaționale se vor diminua, ceea ce ar putea influența pozitiv piețele financiare.

„Sper că piețele financiare în lume se vor calma, războaiele vor înceta și atunci ratele se vor reduce, ceea ce este foarte important pentru creditarea noastră”, a declarat premierul.

Vizita experților FMI are loc în contextul negocierii unui nou program pentru Republica Moldova, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI). Acest mecanism presupune un dialog mai strâns între FMI și autoritățile naționale și are rolul de a susține politicile economice promovate de Guvern, dar și de a consolida încrederea partenerilor externi.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a primit însă ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, după ce autoritățile nu au îndeplinit o serie de angajamente asumate, în special pe partea de cheltuieli bugetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alexandru Munteanu #acord de parteneriat #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.