Criză în sectorul proiectării și construcțiilor: Statul unește cinci întreprinderi cu datorii și pierderi

Cinci întreprinderi de stat din domeniul proiectării, cadastrului și construcțiilor vor fi comasate într-o singură companie, după ce unele dintre ele au acumulat pierderi, datorii de milioane și chiar au ajuns să nu mai desfășoare activitate economică. Guvernul pregătește reorganizarea instituțiilor într-un nou SRL de stat, iar autoritățile spun că reforma este necesară pentru a opri degradarea financiară și pentru a eficientiza cheltuirea banilor publici.

Potrivit proiectului elaborat de Agenția Proprietății Publice, Întreprinderea de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” va absorbi alte patru întreprinderi: „Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor”, „Energoproiect”, „Indalproiect” și „IPROCOM”. După finalizarea fuziunii, noua structură va fi reorganizată într-un SRL cu capital integral de stat, denumit „Serviciul de Organizare a Teritoriului, Cadastru, Expertizare a Proiectelor și Construcțiilor” – SRL „SOTCEX”.

Cea mai gravă situație financiară este la „Energoproiect”. Întreprinderea a ajuns în 2024 cu datorii curente de peste 7 milioane de lei și capital propriu negativ de aproape 3,75 milioane de lei. Compania a avut venituri din vânzări de doar aproximativ 97 de mii de lei și pierderi de peste 334 de mii de lei. Raportul APP avertizează că întreprinderea se află într-o zonă de „risc ridicat de insolvență”, iar fără o intervenție rapidă există pericolul pierderii patrimoniului public.

Probleme serioase sunt și la „IPROCOM”, unde veniturile s-au prăbușit de la aproape 2,9 milioane de lei în 2019 la doar 212 mii lei în 2021. Compania a mers pe pierdere trei ani consecutiv, iar din 2022 nu mai prezintă situații financiare și practic nu mai desfășoară activitate economică.

În schimb, Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului este considerat cea mai stabilă companie din grup. În 2024, întreprinderea avea active de peste 37 de milioane de lei și venituri din vânzări de aproape 20 de milioane de lei. Deși profitul net a scăzut anul trecut la aproximativ 218 mii lei, compania este considerată solvabilă și cu risc redus de insolvabilitate.

Și Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor este descris drept o întreprindere financiar stabilă. Instituția avea în 2024 active de aproape 28 de milioane de lei și un profit net de circa 1,4 milioane de lei, însă raportul arată că dezvoltarea companiei este limitată de cheltuielile administrative ridicate și de actuala structură de organizare.

În cazul „Indalproiect”, compania continuă să funcționeze, dar cu profituri foarte mici. În 2024, întreprinderea a avut venituri de aproximativ 1,38 milioane de lei și un profit net de doar 19 mii lei, în timp ce cheltuielile administrative au rămas ridicate.

Reorganizarea ar putea veni și cu disponibilizări. Documentul prevede că angajații vor putea fi transferați în noua companie, însă acolo unde transferul nu va fi posibil vor avea loc concedieri, cu respectarea legislației muncii. Cheltuielile pentru reorganizare și eventualele disponibilizări vor fi acoperite din veniturile proprii ale întreprinderilor implicate.

Autoritățile susțin că reorganizarea va reduce costurile administrative, va concentra serviciile de proiectare și expertizare într-o singură structură și va permite administrarea mai eficientă a patrimoniului statului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sectorul proiectării și construcțiilor #fuziunea întreprinderilor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transporturile de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz au început să se redreseze după încheierea acordului temporar de încetare a ostilităților dintre Statele Unite și Iran, însă volumele sunt încă departe de nivelurile înregistrate înaintea conflictului, potrivit datelor companiilor de analiză CRU și Argus.

De la anunțarea armistițiului, la 15 iunie, prin strâmtoare au fost exportate aproximativ 640.000 de tone de sulf, materie primă esențială pentru producerea îngrășămintelor fosfatice, către piețe precum Indonezia, Maroc, Tanzania și China. Prin comparație, în cele trei luni și jumătate de conflict au fost transportate doar 80.000 de tone.

În aceeași perioadă, tranzitul de uree, cel mai utilizat îngrășământ la nivel mondial, a ajuns la aproximativ 427.000 de tone, față de doar 275.000 de tone în timpul războiului.

Totodată, au început să crească și livrările de alte produse importante pentru agricultură, inclusiv fosfați și amoniac.

Înainte de izbucnirea conflictului dintre SUA și Israel, la sfârșitul lunii februarie, aproximativ o treime din comerțul mondial cu uree și aproape jumătate din transporturile maritime de sulf traversau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea aproape completă a acestei rute maritime a provocat scumpirea îngrășămintelor și a alimentat temerile privind o posibilă criză alimentară globală, după ce numeroși fermieri și-au redus achizițiile din cauza prețurilor ridicate.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că revenirea la normal va fi lentă. În Golful Persic se află încă peste 500 de nave blocate, iar traficul maritim rămâne mult sub media de aproximativ 125 de nave care traversau zilnic strâmtoarea înainte de conflict.

Potrivit analistului CRU Willis Thomas, chiar și în cel mai optimist scenariu, volumele de îngrășăminte nu vor reveni la nivelurile de dinaintea războiului înainte de luna august.

Datele CRU arată că aproximativ 600.000 de tone de uree sunt încă blocate în regiune, iar estimările Argus indică faptul că alte 300.000–400.000 de tone de sulf așteaptă să fie transportate prin Strâmtoarea Ormuz.

Analiștii mai atrag atenția că exporturile sunt afectate și de pagubele produse instalațiilor de producție din statele Golfului Persic. Deși avariile sunt considerate limitate, acestea vor încetini revenirea ofertei și, implicit, scăderea prețurilor la îngrășăminte.

În plus, perspectivele rămân incerte după ce Organizația Maritimă Internațională a suspendat temporar operațiunile de escortare a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, în urma raportării unui nou incident de securitate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului.