Mutare inteligentă a unei țări prietene cu Putin, luând fața Occidentului: A inundat cu dolari Rusia

După începutul invaziei lui Vladimir Putin din Ucraina acum mai mult de 550 de zile, Statele Unite și aliații săi europeni și asiatici au impus mai multe pachete de sancțiuni Moscovei. De acest lucru a profitat o țară prietenă cu Putin, China, care a inundat pur și simplu piața financiară din Rusia cu dolari, existând o creștere de 440% în primele 14 luni de război.

Astfel, patru mari bănci din China și-au crescut expunerea în Rusia de la 2,2 miliarde de dolari la 9,7 miliarde de dolari, potrivit datele publicate de Banca Centrală de la Moscova. Practic, creditorii chinezi au luat locul băncilor occidentale, care au renunțat la afacerile cu regimul lui Putin, potrivit Financial Times.

Creditorii chinezi au intervenit pentru a împrumuta miliarde de dolari băncilor ruse, în timp ce instituțiile occidentale și-au retras operațiunile din țară, în primul an al invaziei Ucrainei de către Moscova.

Mișcările a patru dintre cele mai mari bănci din China fac parte din eforturile Beijingului de a promova renminbi ca monedă globală alternativă la dolarul american.

Expunerea Chinei la sectorul bancar al Rusiei a crescut de patru ori în cele 14 luni până la sfârșitul lunii martie a acestui an, potrivit celor mai recente date oficiale analizate pentru sursa citată de către Școala de Economie din Kiev.

Creditorii au luat locul băncilor occidentale, care au fost supuse unei presiuni acute din partea autorităților de reglementare și a politicienilor din țările lor de origine pentru a părăsi Rusia, în timp ce sancțiunile internaționale au îngreunat activitatea de afaceri.

Banca Industrială și Comercială a Chinei, Bank of China, China Construction Bank și Agricultural Bank of China și-au crescut expunerea combinată față de Rusia de la 2,2 miliarde USD la 9,7 miliarde USD în cele 14 luni până în martie, potrivit datelor Băncii Centrale ruse, cu ICBC și China Bank reprezentând 8,8 miliarde de dolari din activele ei.

Raiffeisen rămâne cea mai mare bancă occidentală din Rusia

În aceeași perioadă, Raiffeisen Bank din Austria – banca străină cu cea mai mare expunere în Rusia – și-a crescut activele în țară cu peste 40%, de la 20,5 miliarde dolari la 29,2 miliarde dolari. Banca Raiffeisen, prezentă și în România, a spus că caută modalități de retragere din țară și și-a redus activele la 25,5 miliarde de dolari din martie.
Mișcările băncilor chineze fac parte dintr-o schimbare din partea Rusiei de a adopta renminbi mai degrabă decât dolarul american sau euro ca monedă de rezervă.
„Împrumuturile acordate de băncile chineze băncilor și instituțiilor de credit din Rusia, care sunt în cea mai mare parte în situația ca yuanul să ia locul dolarilor și euro, arată că sancțiunile își fac treaba”, a declarat Andrii Onopriienko, director adjunct de dezvoltare la Şcoala de Economie din Kiev, care a compilat datele.

Creșterea tranzacționării cu renminbi evidențiază pivotul economic al Rusiei către China, deoarece comerțul dintre cele două țări a atins un record de 185 de miliarde de dolari în 2022.

Înainte de invazia de anul trecut, peste 60% din plățile Rusiei pentru exporturile sale erau făcute în ceea ce autoritățile țării le numesc acum „monede toxice”, cum ar fi dolarul și euro, cu renminbi reprezentând mai puțin de 1%.

Banca Centrală Europeană crește presiunea asupra creditorilor pe care îi supraveghează, inclusiv Raiffeisen Bank, pentru a părăsi Rusia. Raiffeisen a spus că încearcă să găsească modalități de a-și vinde sau de a-ți închide afacerile din Rusia, respectând în același timp legile și reglementările locale și internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țară #dolari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.