Un miliardar rus care a fugit la Dubai vorbește fără teamă: Cum l-a alungat Putin din Elveția și implicarea CIA

Unul dintre cei mai bogați oligarhi ai Rusiei, Andrei Melnichenko, se plânge că viața sa s-a transformat radical, după invazia Rusiei din Ucraina. Liniștea sa pe care o avea într-o vilă din Elveția a fost bulversată de Putin, care a declanșat războiul, iar sancțiunile occidentale l-au alungat la Dubai.

Miliardarul rus mărturisește că a devenit ”un paria” la Dubai și vorbește fără teamă de crimele de război ale Rusiei și de eșecul CIA de a preîntâmpina conflictul pornit de Kremlin, într-un interviu din Financial Times.
UE l-a sancționat pe Melnichenko în martie 2022 pentru participarea la o masă rotundă a oligarhilor cu Putin la Kremlin cu câtva timp mai devreme, de 24 februarie, prima zi a războiului.

Acest lucru l-a determinat să-și părăsească vila din St. Moritz, Elveția, pentru Emiratele Arabe Unite, unde devenise cetățean în 2021, și să se îndepărteze ca beneficiar al trustului care deține imperiul său. Iahtul său cu motor A de 300 de milioane de dolari are o dană la Dubai, un refugiu sigur în comparație cu fratele său mai mare, iahtul cu vele A de 600 de milioane de dolari, care a fost confiscat de autoritățile italiene la Trieste.

O creștere pe timp de război a prețurilor la îngrășăminte a dublat, totuși, averea lui Melnichenko la peste 25 de miliarde de dolari, potrivit Forbes. Și pentru elita Moscovei, Emiratele Arabe Unite sunt locul unde să-și petreacă timpul. Sancționați în vest, rușii bogați precum Melnichenko și-au găsit o nouă casă, în mijlocul deșertului, la Dubai.

Elita de afaceri a Rusiei a stat cu fața cenușie, când Putin le-a spus că a fost forțat să înceapă războiul și le-a cerut să se adune în jurul Kremlinului. Mulți dintre participanți s-au plâns că imperiile pe care le-au construit zeci de ani au fost ruinate și s-au scufundat în disperare.

Dar Melnichenko nu este genul disperat. El menționează în mod repetat un discurs recent al directorului CIA William Burns, care a spus că lumea trece printr-un „moment plastic” de genul nemaivăzut de la sfârșitul Războiului Rece. „Se schimbă atât de multe”, remarcă Melnichenko.

Gladiatorii se luptă pentru putere în Rusia, ca la Colosseum

Conform noilor reguli ale jocului, Melnichenko a transformat EuroChem într-unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar Suek, cea mai mare companie de cărbune din Rusia. Pe măsură ce afacerile sale au crescut, s-a căsătorit cu cântăreața și modelul sârb Aleksandra Nikolić și s-a mutat în Europa, petrecând doar cinci săptămâni pe an în Rusia.

Șocul războiului nu a fost suficient pentru a-l zgudui pe Melnichenko să-și dea seama că vechea lui viață s-a terminat. A descoperit că la o zi după începerea războiului lui Putin, UE l-a sancționat. „Trăiesc în Elveția de 14 ani. Nu fac arme pentru război. Fac hrană pentru oameni și energie pentru centrale electrice din întreaga lume. Nu promovez războiul. Nu sunt implicat în politică. Care e ideea?”
Melnichenko susține că Occidentul a lăsat lucrurile să scape de sub control când a decis că Rusia este o „stație de benzină ruginită” în declin terminal din cauza dependenței sale excesive de petrol și gaze. „Ce face o putere care slăbește? Nu poți rezolva problemele casnice? Apoi te duci la război.”

El crede că CIA-ul lui Burns a eșuat când SUA a desecretizat informațiile conform cărora Putin plănuia invazia. „Asta înseamnă că și-a făcut treaba prost și nu a reușit să realizeze ceea ce avea nevoie – să evite războiul.”
Fiind întrebat dacă ceea ce face Rusia în Ucraina este o crimă, Melnichenko a spus: ” Din punctul meu de vedere, da. Nu am fost pe teren, ce pot să spun? Suntem distrași aici. Războiul scoate la suprafață tot felul de oameni odioși din ambele părți. Cu siguranță există crime de război din ambele părți. Asta se întâmplă în orice război. Este natural. Nu contează cine a început.”

Melnichenko spune că stabilitatea regimului lui Putin depinde mai puțin de conflictele interne decât de capacitatea sa de a câștiga războiul. „Cum va arăta liderul țării mele peste cinci ani? Cineva care a apărat țara de un parazit care a crescut și ar fi putut crește, dar l-a împiedicat să treacă linia? Sau un ratat care s-a izolat și a început să ia decizii maniacale? Câștigătorul va decide”, spune el. În acel timp, „haosul se va intensifica… par gladiatori care luptă în Colosseum.”

#Dubai #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.