Viktor Bout, „negustorul morții”, ar putea fi pregătit pentru un rol mult mai activ în Africa în locul lui Prigojin

După moartea finanțatorului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, au început să circule întrebări cu privire la soarta rețelei sale extinse de companii din umbră, avioane, nave și mercenari.

În timp ce Prigojin însuși poate că își depășise utilitatea pentru Kremlin, operațiunile și rețelele sale, în special în Africa, continuă să aibă o importanță enormă. Kremlinul nu va renunța de bunăvoie la afacerile dubioase pe care Prigojin le-a făcut pe întregul continent, orchestrând afaceri cu pietre prețioase în schimbul de arme cu elita conducătoare a Africii, scrie Michael Albanese, expert în relații internaționale pentru CEPA.

Aceste eforturi s-au dovedit extrem de utile, deoarece Rusia este disperată după bunuri care să-i ajute mașina de război și să reducă influența SUA și occidentală. Tot ce are nevoie Putin este un înlocuitor. Cineva care și-a dovedit deja loialitatea în cercurile interne ale Kremlinului și care și-a demonstrat competența de a lucra în străinătate cu oameni periculoși care caută avere, arme și influență politică.

Un asemenea personaj ar putea fi Viktor Bout, un traficant de arme notoriu care și-a făcut un nume în anii 1990, transportând arme din Europa de Est în Africa, cu flota sa vastă de 60 de avioane și 30 de companii-paravan . Oriunde a existat un conflict african, de cele mai multe ori, Bout se afla pe o pistă din apropiere, unde descărca kalașnikov-urile – inclusiv în Liberia, Rwanda, Sierra Leone și Sudan. În timpul războaielor civile din Angola și Zair (acum Republica Democrată Congo), el a furnizat arme ambelor părți. Fost membru al Forțelor Aeriene Sovietice, Bout și-a folosit conexiunile în urma dizolvării URSS pentru a achiziționa „avioane excedentare sau învechite pe care le folosea pentru a livra arme și muniții din vechile stocuri sovietice”.

În 2008, Administrația pentru combaterea drogurilor din Statele Unite (DEA), l-a atras pe Bout la Bangkok sub pretextul că se va întâlni cu rebelii columbieni FARC, pe atunci desemnată organizație teroristă. În timpul întâlnirii, Bout a încercat să le vândă agenților sub acoperire sute de rachete sol-aer. În urma extrădării în SUA, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, până la eliberarea sa anul trecut, în cadrul unui schimb de prizonieri.

„Negustorul morții“, prezent la Summitul Rusia Africa de luna trecută de la Sankt Petersburg

De la eliberarea sa, Bout a sugerat că va reveni la „afaceri” și a participat la Summitul Rusia Africa de luna trecută de la Sankt Petersburg, unde lideri de pe tot continentul s-au întâlnit pentru a discuta o cooperare mai strânsă cu Rusia. Supranumit „spărgătorul de sancțiuni”, Bout împărtășește un set de abilități remarcabil de asemănător cu cel al lui Prigojin și și-a demonstrat public loialitatea și sprijinul pentru Putin de la eliberarea sa.

La doar câteva zile după întoarcerea sa în Rusia, Bout s-a alăturat Partidului Liberal Democrat (LDPR) ultranaționalist. Până acum, însă, el s-a străduit să „își transforme trecutul în influență politică”.

Prigojin a călătorit cu Bout la Ulianovsk în iunie și, ulterior, l-a descris ca pe un om care va face „o treabă extraordinară pentru viitorul Rusiei”.

Dacă binecuvântarea lui Prigojin îl ajută sau îi dăunează lui Bout în atmosfera politică tensionată a Rusiei lui Putin este o întrebare deschisă. Traficantul de arme nu are nicio experiență în conducerea unei organizații globale de mercenari (cu o operațiune atașată și semnificativă de spălare a resurselor naturale), deși experiența sa în relația cu elita conducătoare a continentului printr-o rețea țesută de companii de fațadă și afaceri dubioase s-ar dovedi, fără îndoială, utilă. Bout era adesea plătit în diamante pentru serviciile sale și spăla veniturile prin intermediul rețelei sale din umbră.
Este posibil ca Kremlinul să includă majoritatea mercenarilor Wagner în cadrul GRU, agenția de informații militare a Rusiei cu istoria sa de interferență străină, asasinate și sabotaj. Oficialii militari ruși le-au spus omologilor lor africani și din Orientul Mijlociu că GRU va începe să gestioneze oficial forțele Wagner în țările lor.
GRU va încerca să mențină concesiunile miniere și licențele pe care Prigojin le-a aranjat pentru a extrage minerale prețioase, metale și pietre prețioase în toată Africa. Este îndoielnic că agenția va dori să conducă astfel de afaceri, așa că Bout, sau altcineva cu o gamă substanțială de abilități întunecate, va fi mandatat pentru a acționa ca interfață, spune Michael Albanese.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bout #prigojin #africa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.