Ne paște o nouă taxă pe locuințe? Primăriile vor primi mână liberă să taxeze proprietarii

14 Ian. 2026, 14:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 14:58 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:28 // Actual //  Ursu Victor

Șapte servere care găzduiau componente ale unor rețele internaționale de malware au fost identificate pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul unei operațiuni de amploare împotriva criminalității cibernetice. Infrastructura era utilizată de infractori pentru atacuri informatice de tip ransomware și furt de date, fiind parte a unor rețele care operau la nivel internațional.

Descoperirea a fost făcută în cadrul operațiunii „ENDGAME”, la care a participat Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice al Inspectoratului Național de Investigații (INI), alături de autoritățile din alte opt țări.

La nivel internațional, acțiunea coordonată a dus la neutralizarea a 235 de servere și 257 de domenii de internet, utilizate pentru desfășurarea atacurilor cibernetice și administrarea infrastructurii informatice malițioase.

Operațiunea a vizat trei rețele importante de malware: Gootloader, CastleRAT și StealC, instrumente utilizate de infractorii cibernetici pentru compromiterea sistemelor informatice, obținerea accesului neautorizat și sustragerea informațiilor confidențiale.

Gootloader este cunoscut pentru distribuirea de programe malițioase și facilitarea accesului atacatorilor la calculatoarele victimelor. CastleRAT permite controlul de la distanță asupra sistemelor compromise, în timp ce StealC este specializat în furtul datelor, inclusiv al parolelor și altor informații sensibile.

Atacurile de tip ransomware presupun blocarea sau criptarea datelor victimelor, infractorii solicitând ulterior bani pentru restabilirea accesului. Astfel de atacuri pot provoca pierderi financiare importante companiilor și instituțiilor afectate.

Identificarea celor șapte servere pe teritoriul Republicii Moldova arată că infrastructura informatică găzduită în țară a fost utilizată în cadrul unor operațiuni criminale transfrontaliere. Totuși, prezența serverelor nu înseamnă automat că persoanele care coordonau atacurile se aflau în Moldova.