„Negustorul morții” candidează oficial la alegerile din Rusia. Ce partid reprezintă

03 Iul. 2023, 04:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iul. 2023, 04:33 // Actual //  bani.md

Traficantul de arme rus eliberat în decembrie 2022 în cadrul unui schimb de prizonieri care a implicat-o pe vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost ales candidat al unui partid de extremă-dreapta la alegerile regionale din Rusia, a anunţat duminică, 2 iulie, agenţia de presă de stat RIA, citată de Reuters.

Viktor Bout, supranumit cândva ”negustorul morţii” de către Statele Unite, a executat 10 ani dintr-o pedeapsă de 25 de ani în închisorile americane pentru trafic de arme, până la eliberarea sa în schimbul de prizonieri cu Griner, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice.

RIA a citat un oficial din cadrul organizaţiei locale a Partidului Liberal Democrat ultranaţionalist din Rusia (LDPR), care a declarat că Bout a fost nominalizat drept candidat pentru adunarea legislativă a regiunii Ulianovsk din centrul Rusiei.

Bout a fost arestat de agenţi americani în timpul unei acţiuni în Thailanda, în 2008. Departamentul de Justiţie al SUA l-a descris ca fiind unul dintre cei mai prolifici traficanţi de arme din lume, care a vândut arme în întreaga lume teroriştilor şi duşmanilor Americii timp de zeci de ani. Bout a negat întotdeauna acuzaţiile.

Brittney Griner a fost condamnată în 2022 la nouă ani de detenţie într-o colonie penală pentru că a deţinut cartuşe de vape care conţineau ulei de canabis – care este interzis în Rusia – după un proces judiciar catalogat de Washington ca fiind o farsă. După ce a fost eliberată, Griner şi-a reluat cariera sportivă.
Bout s-a alăturat public LDPR după întoarcerea sa în Rusia. În pofida numelui său, LDPR are opinii de extremă-dreapta, ultranaţionaliste şi susţine ferm războiul din Ucraina.

LDPR i-a oferit anterior o casă lui Andrei Lugovoi, care este căutat în Marea Britanie pentru uciderea în 2006 a fostului ofiţer KGB şi critic al lui Putin, Alexander Litvinenko. Lugovoi a fost membru LDPR în parlamentul naţional rus din 2007.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.