Războiul din Ucraina a transformat Moldova în hub petrolier. Importurile de motorină au sporit cu 60%

În contextul situației excepționale din Ucraina și ca urmare a sancțiunilor impuse Federației Ruse, prețurile combustibililor pe plan internațional au continuat să crească. În trimestrul I 2023, valoarea produselor energetice a crescut cu 22,2 la sută si a totalizat 654,63 mil. USD, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Această evoluție a fost determinată, de creșterea valorii importului de combustibil diesel, cu 58,6 la sută, până la 244,59 mil. USD, ca urmare a majorării prețurilor, dar și a creșterii volumelor fizice (+53,0 la sută).

Importul de gaz natural s-a redus cu 28,4 la sută, constituind 220,78 mil. USD, iar volumul fizic s-a micșorat de 2,2 ori. Această situație a fost condiționată de procesul de reorientare către resurse alternative de energie și surse noi de import, precum și de procesul de utilizare mai econom a acestui tip de resurse. Astfel, în trimestrul I 2023, Slovacia, Grecia și Romania au furnizat Republicii Moldova gaz natural, ce a constituit 43,5 la sută din valoarea totală a importurilor.

Importul de păcură a crescut papa la 62,86 mil. USD, în trimestrul I 2023, fată de 1,84 mil. USD în trimestrul I 2022.

Valoarea importului de benzine auto a sporit cu 31,1 la sută, ca urmare a creșterii cu 40,0 la sută a volumului fizic și a diminuării prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #motorina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.