Cum și-a mutat Rusia aurul în Elveția, reușind să păcălească sancțiunile occidentale

03 Iul. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iul. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Încă de la începutul invaziei pe care a lansat-o în Ucraina, în februarie 2022, Rusia a reușit să mute 75 de tone din aurul său în Elveția.

Topitoriile elvețiene au primit din februarie 2022 circa 75 de tone de aur rusesc pentru prelucrare, profitând că este importat din Londra și, astfel, nu au fost încălcate sancțiunile occidentale.

Acest lucru a fost raportat în urma unei investigații comune a SRF și Die Wochenzeitung, publicații care au descoperit că, în ultimii ani, topitoriile de aur din „Țara Cantoanelor” au procesat o cantitate uriașă de aur de origine rusească, care a venit prin Londra, potrivit Ukrainska Pravda.

Din 2021 și până în prezent, 110 tone de aur în valoare de peste 6 miliarde de franci elvețieni (aproximativ 6,6 miliarde de dolari) au trecut prin rafinăriile elvețiene. De la începutul războiului pe scară largă, în februarie 2022, 75 de tone au fost rafinate numai în Elveția,.

Înaintea războiului din Ucraina, Elveția a importat, în medie, 20 de tone de aur rusesc pe an, în vreme ce numai în primele cinci luni ale acestui an, 38 de tone de aur din Rusia au fost importate în Elveția prin Londra. În mod similar, exporturile de aur rusesc către Marea Britanie au crescut în ultimii ani.

„Experții intervievați de către publicații consideră că sporirea vânzărilor de aur din Rusia către Elveția prin Marea Britanie ar fi putut fi o pregătire pentru războiul la scară largă și o sursă suplimentară de venit în cadrul sancțiunilor”, notează jurnaliștii din Ucraina.

„Dacă topitoriile elvețiene importă și topesc acum acest aur, acest lucru nu este problematic din punct de vedere legal, dar este foarte discutabil din punct de vedere etic”, explică fostul profesor de Drept Penal și expert în comerțul cu aur Mark Peet, în timp ce rafinarea transformă „aurul rusesc discutabil din punct de vedere etic” în aur cu ștampilă elvețiană.

În replică, topitoriile din Elveția au transmis că aurul rusesc a fost importat în Marea Britanie înainte de invazia Ucrainei și de impunerea sancțiunilor.

Mai mult, în august 2022, Elveția a interzis achiziționarea, importul sau transportul de aur din Rusia, iar serviciul vamal elvețian a subliniat, așadar, că toate importurile recente de aur de origine rusă nu au încălcat sancțiunile sau legislația.

Anterior, s-a raportat că exportul de produse farmaceutice din Elveția către Rusia a înregistrat un nivel record în ultimul an, în ciuda faptului că țara s-a alăturat tuturor sancțiunilor UE împotriva agresiunii rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.