Din lumea lui Bachus! Europenilor nu le mai plac vinurile moldovenești. Exporturile s-au redus cu 14%

Exporturile de vin ale Republicii Moldova au constituit 31,6 milioane de dolari, cu 28,4% mai mult în trimestrul unu al anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Exporturile de vin au fost mai mici cu 12% în trimestrul unul față de trimestrul patru când au însumat 36 de milioane de dolari.

În topul exportatorilor Ucraina s-a situat pe primul loc cu o creștere de circa 6,5 ori, urcând la 9,40 milioane de dolari, comparativ cu 1,44 milioane de dolari în trimestrul I 2022.

Cu o cotă de 17,6% din totalul exporturilor, Ucraina a devenit principala piaţă de desfacere pentru alcoolul moldovenesc, detronând Belarus şi România, care ocupă locurile doi şi trei, cu cote de 17,1% şi, respectiv, 14,5%. Pe locul patru în topul pieţelor de desfacere a urcat Georgia, unde au fost exportate băuturi alcoolice de 3,23 milioane de dolari.

Rusia se află abia pe locul opt în clasamentul pieţelor de desfacere cu o cotă de 3,4%, practic la acelaşi nivel cu Serbia şi Statele Unite.

În trimestrul I 2023, exportul total de alcool etilic și băuturi alcoolice a crescut cu 26,8% și a constituit 53,47 milioane de dolari, datorită majorării, de 2,8 ori, a exporturilor către CSI, ca urmare a creșterii livrărilor către Ucraina până la 9,40 milioane de dolari, comparativ 1,44 milioane de doalri, în trimestrul I 2022, și către Belarus – până la 9,16 milioane de dolari, față de 4,57 milioane de dolari. Exporturile către alte țări au crescut cu 5,3% la sută, iar către UE s-au diminuat cu 13,9%.

În anul 2022 exporturile de vin au însumat 124 de milioane de dolari, iar în 2021 – 138,7 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.