Nenorocirea care lovește agricultorii moldoveni! Prețurile la fertilizanți sar în aer

Banca Mondială estimează că prețul fertilizanților ar putea crește cu 70% în anul 2022. Principalele cauze a scumpirilor sunt creștere bruscă a costurilor de producție, întreruperile aprovizionării din Rusia și Belarus și extinderea restricțiilor la export impuse de China.

Indicele prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproape 10% în primul trimestru al anului 2022, urmând tendința de anul trecut, când prețurile la îngrășăminte au crescut cu 80% din cauza întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și a restricții comerciale din China. Se estimează că prețurile la îngrășăminte vor crește cu aproape 70% în 2022, înainte de a scădea în 2023”, arată raportul Băncii Mondiale „Commodity Markets Outlook”.

Creșterea prețurilor care a început anul trecut reflectă, de asemenea, contracția producției ca răspuns la creșterea prețurilor mărfurilor și la politicile comerciale restrictive. Producția a scăzut drastic în Europa din cauza creșterii prețurilor la gaze naturale.

Prețurile la îngrășămintele fosfatice, conform Băncii Mondiale, au crescut cu 11% în primul trimestru al anului 2022, ceea ce a fost influențat, printre altele, de creșterea prețului la amoniac și sulf. Rusia – cel mai mare exportator atât de sulf, cât și de amoniac – se confruntă cu probleme logistice din cauza conflictului din Ucraina, care afectează negativ întregul lanț global de aprovizionare, se arată în raport. China, care reprezintă până la 30% din totalul comerțului cu fosfați, a impus o interdicție asupra exportului acestui produs până în iunie 2022. Rusia a extins interdicția privind exportul de nitrat de amoniu în afara Uniunii Vamale.

Prețurile îngrășămintelor cu fosfat aproape s-au dublat în 2021. Se estimează că prețurile vor crește cu încă 50% în 2022 și apoi vor scădea în 2023 dacă se lansează noi capacități în țările în curs de dezvoltare și se ridică măsurile restrictive. Pe lângă reducerea costurilor de producție, perspectiva depinde dacă China reia exporturile după luna iunie”, se mai spune în informația Băncii Mondiale.

Prețurile potasiului în primul trimestru al anului 2022 au crescut cu aproape 80%. Autorii documentului leagă acest lucru și de evenimente geopolitice.

În plus, de la 1 februarie 2022, Lituania a interzis tranzitul potasiului din Belarus prin intermediul căilor sale ferate. Se preconizează că în 2022 prețurile potasiului vor fi în medie de 1,5 ori mai mari decât în 2021 și vor rămâne ridicate în 2023 dacă livrările din Rusia și Belarus nu revin pe piața mondială”, mai spune Banca Mondială.

Autoritățile Republicii Moldova se atestă o criză a fertilizanților. Or, la începutul lunii mai, prim-ministra Natalia Gavrilița i-a cerut ministrului Agriculturii, Viorel Gherciu să trimită o scrisoare UE pentru a solicta ajutor sub formă de fertilizanți.

În ponderea costurilor agricultorilor fertilizanții au o pondere de 20%.

După războiul Federației Ruse în Ucraina, livrările fertilizanților în Republica Moldova au fost stopate, iar autoritățile încearcă să identifice soluții.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fertilizanți #prognoza #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.