Noii conducători ai CNPF promit, cu mâna pe inimă, să revoluționeze piața de capital și asigurările

Cornelia Cozlovschi a fost desemnată membru și președinte al Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru un mandat de cinci ani. Hotărârea a fost adoptată, astăzi, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, cu votul a 55 de deputați.

Cornelia Cozlovschi a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de matematică aplicată, este master în economie şi management public. Deține experiență de activitate în sectorul bancar și de leasing, inclusiv în funcții de top management, precum și în serviciul public.

Tot astăzi, deputații l-au desemnat, printr-o altă Hotărâre, adoptată cu 55 de voturi, pe Adrian Gheorghiță în calitate de membru și vicepreședinte al Consiliului de administrație al CNPF.

Adrian Gheorghiță este licențiat în științe economice, specializarea Bănci și finanțe, și master în științe economice, specializarea Finanțe corporative și asigurări. Deține o experiență îndelungată de activitate în cadrul Asociației Patronale ”Camera de Comerț Americană din Moldova”, inclusiv în funcție de director adjunct.

Cozlovschi și Gheorghiță au declarat în cadrul ședinței Parlamentului că urmează să demareze un șir de reforme pentru a îmbunătăți piața de capital și domeniul asigurărilor și cel de microfinanțare.

În data de 9 septembrie 2021, Parlamentul a revocat membrii Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, în corpore.

În conformitate cu Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Consiliul de administrație este un organ colegial compus din cinci membri, inclusiv președinte, doi vicepreședinți și doi membri.

Pe 7 octombrie 2021, Vitalie Lemne a fost desemnat în funcția de membru și vicepreședinte al Consiliului de administrație al CNPF, pentru un mandat de cinci ani.

CNPF este autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care autorizează şi reglementează activitatea participanţilor pe piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei.

#numiri #conducere #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante a fost o măsură temporară, justificată în contextul pandemiei și al crizelor, iar în prezent autoritățile trebuie să se concentreze pe programe țintite pentru categoriile vulnerabile, nu pe intervenții generale asupra pieței, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu.

„Această măsură temporală a fost bine cunoscută, inclusiv până la pandemie și în perioada pandemiei. După noi, trebuie să avem măsuri țintite pentru păturile vulnerabile, dar nu pentru toate persoanele care beneficiază de un regulament general aplicat în Republica Moldova”, a declarat Osmochescu.

Potrivit ministrului, menținerea plafonării adaosurilor comerciale riscă să creeze distorsiuni concurențiale și să afecteze producătorii autohtoni.

„Există și o distorsiune a concurenței în Republica Moldova atunci când beneficiază anumite companii în comparație cu producătorii noștri din Republica Moldova. Acum trebuie să elaborăm și să implementăm programe pentru păturile vulnerabile”, a afirmat oficialul.

Declarațiile vin după Executivul a renunțat oficial la plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante, odată cu abrogarea, din 30 aprilie 2026, a Regulamentului privind formarea prețurilor de comercializare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.

Decizia a fost luată în baza unei legi intrate în vigoare pe 17 mai anul trecut, care a modificat cadrul legal privind intervențiile statului asupra prețurilor.

Până la abrogare, regulamentul stabilea limite clare pentru adaosurile comerciale practicate în lanțul de distribuție. Astfel, produsele social importante puteau fi comercializate cu un adaos de maximum 20% aplicat la prețul de achiziție sau livrare, iar pentru pâine și colaci plafonul era limitat la 10%.

Pentru produsele social importante procesate în unitățile comerciale, regulamentul permitea un adaos comercial cumulativ de cel mult 40%, indiferent dacă produsele erau autohtone sau din import.

Lista produselor vizate includea mai multe alimente de bază consumate zilnic, printre care pâinea, laptele, chefirul, brânza de vaci, smântâna, untul, uleiul de floarea-soarelui, făina, orezul, hrișca, grișul, fulgii de ovăz, dar și preparatele pentru sugari și copii mici.