Poluarea râului Nistru cu produse petroliere, provocată de atacul asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk din Ucraina, a costat Republica Moldova 2,33 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 46 de milioane de lei. Aproape 200.000 de persoane au fost afectate sau expuse riscului de a rămâne fără apă, iar 100.000 de oameni au pierdut temporar accesul la alimentarea centralizată, arată o evaluare realizată de Guvern, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană.

Raportul cu privire la pierderile provocate de criza din primăvara anului 2026 a fost prezentat pe 16 octombrie de Centrul Național de Management al Crizelor, în parteneriat cu Delegația Uniunii Europene și ONU. Evaluarea a implicat aproximativ 40 de specialiști, reprezentanți ai 18 instituții naționale și 10 experți internaționali.

Cea mai mare parte a notei de plată, respectiv 1,18 milioane de euro, reprezintă pierderi în sectorul reducerii riscurilor de dezastre, generate de intervențiile necesare pentru gestionarea crizei. Alte 724.000 de euro sunt atribuite sectorului de mediu, 329.000 de euro alimentării cu apă și sanitației, iar 97.000 de euro sistemului de sănătate.

Deși nu au fost înregistrate distrugeri ale infrastructurii, clădirilor sau echipamentelor, costurile operațiunilor de intervenție, cheltuielile suplimentare pentru menținerea serviciilor publice și efectele asupra mediului au împins pierderile totale la peste două milioane de euro.

Criza s-a agravat după suspendarea preventivă a captării apei de la Cosăuți, punct care alimentează sistemul de aprovizionare din nordul Republicii Moldova. Măsura, necesară pentru a preveni contaminarea rețelelor, a lăsat temporar fără apă din sistemul centralizat aproximativ 100.000 de persoane.

Pentru a asigura necesarul populației, autoritățile au distribuit peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică. În același timp, unele servicii medicale neurgente au fost amânate, iar școlile din municipiul Bălți au trecut temporar la învățământ online.

Potrivit evaluării, cel mai afectat a fost raionul Soroca. Consecințele crizei au fost resimțite în special de persoanele în vârstă, cele cu dizabilități, familiile cu venituri reduse și gospodăriile fără mijloace proprii de transport.

Experții nu au identificat efecte macroeconomice măsurabile, însă avertizează asupra vulnerabilităților sistemului de alimentare cu apă și a capacității instituțiilor de a reacționa la asemenea incidente.

Mai mult, nota de plată nu se încheie la cele 2,33 milioane de euro. Pentru perioada 2026–2031, raportul identifică necesitatea unor investiții suplimentare în prevenirea și gestionarea unor crize similare, inclusiv modernizarea sistemelor de monitorizare a apei, dotarea laboratoarelor, gestionarea deșeurilor contaminate și dezvoltarea surselor alternative de alimentare.

În sectorul sănătății sunt recomandate investiții în surse autonome de apă și energie pentru instituțiile medicale, astfel încât acestea să poată funcționa inclusiv în cazul întreruperii serviciilor centralizate.

Raportul propune și consolidarea cooperării cu Ucraina, inclusiv prin protocoale comune de intervenție, schimb de informații în timp real și măsuri coordonate pentru protejarea bazinului Nistrului.

Poluarea s-a produs în urma atacului asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, din Ucraina. În timpul crizei, Uniunea Europeană a activat Mecanismul de Protecție Civilă, prin care au fost mobilizate echipamente specializate, generatoare, materiale absorbante și servicii de monitorizare prin satelit.