Nu-ți vinde votul! Cum se pedepsește corupția electorală în Moldova

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. În acest context, poliția atenționează cetățenii și participanții asupra riscurilor de corupție electorală.

Oamenii legii precizează că faptele de corupție electorală includ oferirea de bani sau bunuri în schimbul votului, transportarea alegătorilor contra anumitor foloase, promisiunile de prestare a anumitor servicii în ziua alegerilor sau în schimbul votului, solicitarea fotografierii buletinului de vot și exercitarea presiunilor asupra alegătorilor pentru a exprima anumită opțiune.

Conform noilor reglementări, pentru cumpărarea votului, pedeapsa cu închisoarea a crescut de la 2 – 6 ani. Anterior fiind aplicată o pedeapsă de la 1 – 5 ani. Amenda a rămas neschimbată: de la 37.500 până la 57.000 de lei.

Au fost introduse și pedepse noi, la inițiativa deputaților. Cea mai mare este de la 7 la 15 ani de închisoare, cu amendă de la 92.500 până la 117.500 de lei, pentru coruperea electorală săvârșită de către persoane fizice în interesul unui grup criminal organizat, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 800.000 la 1.000.000 de lei.

Potrivit datelor oficiale, la alegerile prezidențiale și refendumul din 2024, au fost documentate 140.000 de persoane privind corupția electorală, iar 6.903 persoane au fost citate pentru audieri. Dintre acestea, 3.762 colaborează cu agentul constatator.

În total, 1.938 de procese-verbale au fost contestate, însă toate sancțiunile au fost menținute de instanțe. După aplicarea lor, statul a încasat peste 14 milioane de lei sub formă de amenzi.

#corupție electorală #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La cinci ani de la preluarea guvernării, PAS revine asupra politicilor privind susținerea producătorilor locali și lansează campania „Cumpăr BUN de-acasă”, menită să încurajeze populația să opteze pentru produse autohtone în perioada sărbătorilor și pe tot parcursul anului. Inițiativa vine însă într-un context în care autoritățile au renunțat anterior la măsura de protejare a producției interne: cota obligatorie de 50% pentru produsele moldovenești pe rafturile magazinelor.

Campania, lansată la 3 decembrie de Ministerul Agriculturii, reprezintă o schimbare de ton față de poziția adoptată de guvernare în anii trecuți, când orice formă de intervenție în favoarea producătorilor locali era criticată și respinsă în numele liberalizării pieței. Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, salută întoarcerea autorităților spre producătorii autohtoni, dar consideră măsura insuficientă.

„Este bine că măcar în al cincilea an de guvernare PAS s-a lansat campania „Cumpăr BUN de-acasă”. Dar este categoric insuficient. Avem nevoie de o campanie amplă, de rafturi speciale, de spoturi la TV, de reguli clare pentru supermarketuri. Importul unor mărfuri pe care le producem și noi distruge economia națională”, a declarat Slusari.

Acesta amintește că alte state europene protejează activ producătorii locali, iar Moldova ar trebui să adopte practici similare, inclusiv prin programe de alimentație sănătoasă în instituțiile publice și politici ferme pentru menținerea producției autohtone pe piață.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.