Conflict de interese cu pașaport britanic? Baltaga, între funcția publică și compania familiei

23 Iul. 2025, 11:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
23 Iul. 2025, 11:45 // Bani și Afaceri //  bani.md

Ruslan Baltaga, directorul Institutului Oncologic din Chișinău, a ocupat timp de peste un deceniu funcția de director și acționar într-o companie britanică, Sindolor LImited în paralel cu activitatea sa în sistemul public moldovenesc. Potrivit registrelor oficiale din Marea Britanie, firma în cauză a fost activă în perioada 2014 – decembrie 2024, iar în bilanțul financiar depus la 31 ianuarie 2024, se spune că a fost lichidată în data de 17 decembrie2024. În declarațiile de avere din 2022, 2023, el a indicat că deține, împreună cu soția, cote-părți într-o firmă privată – Sindolor Limited.

În compania britanică, Baltaga a activat alături de Natalia Baltaga, care figura și ea ca administrator și acționar. Această dublă implicare, în domeniul public și privat, mai ales într-o firmă înregistrată în străinătate, ridică semne de întrebare. Mai mult, se pune problema efectivității exercitării funcției publice. Autoritățile competente sunt chemate să verifice câte zile pe an s-a aflat Baltaga în afara Republicii Moldova, inclusiv pe baza traversărilor de frontieră cu pașapoartele moldovenesc și românesc.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 133/2016, subiectul declarării se află într-o stare de incompatibilitate în cazul în care pe lângă funcţia publică sau de demnitate publică deține/exercită simultan o altă funcţie, calitate sau activitate, fapt care este interzis prin Constituţia Republicii Moldova şi/sau prin alte acte normative.

Cu toate acestea, solicitat de BANI.MD, ANI susține că în cazul lui Baltaga, nu există o incompatibilitate legală, întrucât Legea privind declararea averii și intereselor personale nu interzice în mod expres directorilor de instituții medico-sanitare publice să dețină funcții într-o companie privată, atât timp cât aceasta nu prestează servicii medicale sau farmaceutice.

Întrebările care se ridică nu sunt doar legale, ci și morale: Unde a fost implicarea reală a lui Ruslan Baltaga în toți acești ani? La spital sau la firma privată a familiei? A avut timp să se ocupe de modernizarea protocoalelor medicale, de aducerea în Moldova a tratamentelor de ultimă generație, de organizarea eficientă a blocurilor operatorii sau a bucătăriilor pentru bolnavii oncologici?

Și nu în ultimul rând – unde a fost Ministerul Sănătății în toți acești ani? De ce nu a verificat conflictul potențial de interese? Cum este posibil ca un director de spital republican să administreze discret o companie peste hotare, fără ca sistemul să reacționeze?

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.