„Nu vă jucați cu cifrele”, Ivanov îl pune la punct pe deputatul pasionat de „tancuri”

Președintele Comisiei agricultură din Parlament, Serghei Ivanov, a criticat reacția deputatului PAS Alexandru Trubca, care a calificat drept „așa-numite” protestele agricultorilor, acuzând lipsa de seriozitate și riscul manipulării datelor privind restanțele din sectorul agricol.

Ivanov a cerut claritate totală asupra cifrelor. „Datoria nu este de 2,2 miliarde de lei, ci de 3,4 miliarde de lei. Trebuie să fim corecți și să nu manipulăm cu cifrele, pentru a nu lăsa loc de interpretări”, a declarat președintele Comisiei agricultură.

El a îndemnat colegii să evite politizarea excesivă a subiectului protestelor. „Am venit în fața oamenilor ca ei să nu ajungă să protesteze în Parlament, nu pentru a începe discuții despre cine a fost sau nu la protest”, a adăugat Ivanov.

Trubca a declarat că, în cadrul audierilor Comisiei agricultură, Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat viziunile, planurile și acțiunile pentru achitarea restanțelor, însă o parte dintre deputați au ales să părăsească ședința pentru a participa la protestele din fața Guvernului. „Anul acesta trebuia să ascultăm atent ce spune AIPA și care sunt soluțiile concrete pentru achitarea restanțelor”, a subliniat Trubca.

Referindu-se la solicitările privind audierea ministrului Agriculturii, Trubca a menționat că problema ține mai degrabă de Ministerul Finanțelor, întrucât ministrul Agriculturii este „un executor de buget, nu un generator de buget”. Totodată, el a precizat că, la nivelul Ministerului Agriculturii, în colaborare cu Ministerele Justiției și Economiei, se află în proces de elaborare un proiect de lege care va introduce instrumente de protejare a agricultorilor în fața executărilor silite. Documentul urmează să fie definitivat și prezentat în plenul Parlamentului.

Deputatul Alex Trubca a devenit renumit în anul 2021 când era consilier municipal și a fost surprins jucând tancuri în timpul ședinței Consiliului Municipal Chișinău.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.