Numărul doi de la FMI vine în Moldova. Va face un tur al țării să vadă cât de săracă e populația

Directorul general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), domnul Kenji Okamura va vizita Moldova în perioada 12-15 iunie 2022, anunță reprezentanța FMI în Republica Moldova.

În timpul vizitei, domnul Okamura se va întâlni cu conducerea țării și se va deplasa în teritoriu pentru a aprecia situația actuală și provocările existente în Republica Moldova.

Republica Moldova are un program cu FMI pe o perioadă de 40 de luni, iar la 11 mai 2022 Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea de la 400 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) până la 594,3 milioane de DST (cca 795,72 milioane de dolari SUA) a împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice. Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Împrumutul este destinat redresării economice prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#FMI vicită #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Achizițiile Energocom de energie electrică de la producătorii autohtoni s-au redus de aproape trei ori în primele șapte luni ale anului 2026. Compania a cumpărat circa 209.200 MWh de energie locală în ianuarie, dar numai aproximativ 76.400 MWh în iulie, arată calculele BANI.MD efectuate în baza datelor publicate de furnizorul central de energie.

Diferența este de aproximativ 132.800 MWh, echivalentul unei scăderi de 63,5%. În aceeași perioadă, volumul total al achizițiilor Energocom s-a redus cu circa 35%, de la 478.233 MWh în ianuarie la 308.868 MWh în iulie. Astfel, achizițiile de energie autohtonă au scăzut aproape de două ori mai rapid decât necesarul total acoperit de companie.

Ponderea energiei locale în portofoliul Energocom a coborât de la 43,75% în ianuarie la numai 24,74% în iulie, o diminuare de 19 puncte procentuale. În sens opus, ponderea energiei procurate prin contracte bilaterale a crescut de la 29,36% la 57,33%.

Calculată în volume, energia cumpărată prin contracte bilaterale a crescut de la aproximativ 140.400 MWh în ianuarie la peste 177.000 MWh în iulie, adică cu circa 26%, în pofida reducerii consumului total.

într-un răspuns pentru BANI.MD, Energocom respinge însă ideea că ar fi decis să înlocuiască energia produsă în Republica Moldova cu electricitate importată. Compania explică reducerea prin caracterul sezonier al activității centralelor electrice de termoficare.

În sezonul rece, CET-urile produc simultan energie termică și electrică, având o pondere mai mare în producția locală. Vara, după încheierea sezonului de încălzire, activitatea centralelor se reduce semnificativ, iar pe piață ajunge o cantitate mai mică de energie electrică autohtonă.

Un alt factor invocat este schimbarea regulilor pieței. Din 1 iulie 2026, producătorii locali își tranzacționează energia pe piața liberă, prin intermediul OPEM. În cadrul obligației de serviciu public, Energocom susține că achiziționează energia locală disponibilă care nu a fost vândută pe această piață.

Deficitul rămas este acoperit prin importuri, în special în orele de vârf, între 07:00 și 11:00 și între 18:00 și 23:00. Volumele cumpărate depind de nivelul consumului, prețurile disponibile și capacitatea de transport transfrontalieră.

Compania nu a precizat însă ce producători autohtoni și-au redus cel mai mult livrările și nici ce cantitate de energie locală oferită pe piață nu a fost cumpărată. Astfel, nu poate fi stabilit din răspuns dacă întreaga reducere provine de la CET-uri sau dacă și alți producători și-au diminuat producția ori și-au vândut energia prin alte mecanisme.

Energocom nu a prezentat nici prețurile medii achitate separat pentru energia locală, contractele bilaterale și Piața pentru Ziua Următoare și nici economia obținută prin modificarea structurii achizițiilor. Compania susține că publică doar prețul mediu ponderat lunar al întregului portofoliu, iar prețurile din contractele și tranzacțiile individuale sunt confidențiale.

Potrivit Energocom, divulgarea acestora i-ar putea afecta capacitatea de negociere și relațiile cu partenerii comerciali. În lipsa prețurilor defalcate, nu poate fi verificat dacă majorarea achizițiilor prin contracte bilaterale a redus sau, dimpotrivă, a majorat costul energiei furnizate consumatorilor.

#Energocom #achizitii #Energie