O companie germană promite că îi poate îngheţa pe cei morţi şi îi poate readuce la viaţă. Cât plăteşti pentru a învia?

Cum funcţionează procesul de criogenie?

Procesul începe imediat după ce o persoană este declarată legal decedată. O echipă specializată de la Tomorrow Bio colectează corpul şi îl răceşte rapid, folosind ambulanţe echipate special. În timpul transportului, corpul este răcit la -80°C şi fluidele corporale sunt înlocuite cu crioprotectanţi, un fel de „antigel” medical. Odată ajuns la centrul de stocare din Elveţia, corpul este răcit treptat la -196°C şi depozitat într-un container cu azot lichid, unde poate rămâne timp de secole, aşteptând avansuri tehnologice care să permită reanimarea.

Cât de populare sunt aceste servicii şi cine sunt clienţii?

Deşi costul este ridicat—170,000 de lire pentru corpul întreg sau 63,000 de lire doar pentru creier—650 de oameni s-au înscris deja pentru această procedură. Majoritatea clienţilor au în jur de 36 de ani şi sunt atraşi de posibilităţile viitoare pe care le-ar putea oferi tehnologia. Unii sunt motivaţi de dorinţa de a trăi mai mult şi de a explora noi tehnologii şi experienţe, cum ar fi călătoriile spaţiale. Alţii văd criogenia ca pe o ultimă şansă de a scăpa de frica morţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.