O companie germană promite că îi poate îngheţa pe cei morţi şi îi poate readuce la viaţă. Cât plăteşti pentru a învia?

03 Aug. 2024, 14:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Aug. 2024, 14:24 // Actual //  bani.md

Prima companie europeană de criogenie are deja 650 de clienţi. Clienţii plătesc 200 de mii de euro pentru a fi criogenizaţi.

Criogenia promite o a doua şansă la viaţă în viitor.

Moartea nu mai este un sfârşit pentru toată lumea. O companie germană promite că îi poate îngheţa pe cei morţi şi îi poate readuce la viaţă. Sute de oameni s-au înscris deja pentru a avea această şansă.

Cum funcţionează procesul de criogenie?

Procesul începe imediat după ce o persoană este declarată legal decedată. O echipă specializată de la Tomorrow Bio colectează corpul şi îl răceşte rapid, folosind ambulanţe echipate special. În timpul transportului, corpul este răcit la -80°C şi fluidele corporale sunt înlocuite cu crioprotectanţi, un fel de „antigel” medical. Odată ajuns la centrul de stocare din Elveţia, corpul este răcit treptat la -196°C şi depozitat într-un container cu azot lichid, unde poate rămâne timp de secole, aşteptând avansuri tehnologice care să permită reanimarea.

Cât de populare sunt aceste servicii şi cine sunt clienţii?

Deşi costul este ridicat—170,000 de lire pentru corpul întreg sau 63,000 de lire doar pentru creier—650 de oameni s-au înscris deja pentru această procedură. Majoritatea clienţilor au în jur de 36 de ani şi sunt atraşi de posibilităţile viitoare pe care le-ar putea oferi tehnologia. Unii sunt motivaţi de dorinţa de a trăi mai mult şi de a explora noi tehnologii şi experienţe, cum ar fi călătoriile spaţiale. Alţii văd criogenia ca pe o ultimă şansă de a scăpa de frica morţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.