O companie germană promite că îi poate îngheţa pe cei morţi şi îi poate readuce la viaţă. Cât plăteşti pentru a învia?

Cum funcţionează procesul de criogenie?

Procesul începe imediat după ce o persoană este declarată legal decedată. O echipă specializată de la Tomorrow Bio colectează corpul şi îl răceşte rapid, folosind ambulanţe echipate special. În timpul transportului, corpul este răcit la -80°C şi fluidele corporale sunt înlocuite cu crioprotectanţi, un fel de „antigel” medical. Odată ajuns la centrul de stocare din Elveţia, corpul este răcit treptat la -196°C şi depozitat într-un container cu azot lichid, unde poate rămâne timp de secole, aşteptând avansuri tehnologice care să permită reanimarea.

Cât de populare sunt aceste servicii şi cine sunt clienţii?

Deşi costul este ridicat—170,000 de lire pentru corpul întreg sau 63,000 de lire doar pentru creier—650 de oameni s-au înscris deja pentru această procedură. Majoritatea clienţilor au în jur de 36 de ani şi sunt atraşi de posibilităţile viitoare pe care le-ar putea oferi tehnologia. Unii sunt motivaţi de dorinţa de a trăi mai mult şi de a explora noi tehnologii şi experienţe, cum ar fi călătoriile spaţiale. Alţii văd criogenia ca pe o ultimă şansă de a scăpa de frica morţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.