Importurile de soia au explodat, depășind de 31 de ori exporturile

Cu o cerere internă care depășește semnificativ oferta internă, importurile de soia depășesc exporturile, fiind esențiale pentru a satisface nevoile pieței locale și pentru a susține sectorul zootehnic. În prima jumătate a anul 2024 importurile de soia au depășit de 31 ori exportul acestei culturi, atingând cantitatea de 24,8 mii tone-cifră record pentru ultimii ani, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Pentru a satisface nevoile sectorului zootehnic, Republica Moldova necesită 100-120 mii de tone de soia anual pentru fabricarea șrotului. În prezent, producția internă acoperă doar 50% din necesar, creând un deficit major.

Majoritatea importurilor provin din Ucraina (99%) și sunt gestionate de companii precum SC „OLSEG-VT” SRL, care a importat 15,5 mii tone, și IM „BIO COMPONJ RAPS” SRL, cu 4,8 mii tone. Aceste companii procesează soia în șrot și ulei, exportând produsele finite.

Exportul de soia a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 796 de tone, comparativ cu 7.028 tone în primul semestru al anului 2023. Aceasta indică prelucrarea locală a materiei prime.

„În sezonul 2023/2024, au fost exportate doar 1,9 mii tone de soia din recolta globală de 38,4 mii tone. În 2023, cel mai activ exportator a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL (3.889 tone), urmat de „CURTEA DACILOR” SRL (2.196 tone) și „LIMBURG” S.R.L (1.178 tone). În primul semestru din 2024, exporturile au fost operate doar de „CURTEA DACILOR” SRL, către România, Liban și Bulgaria”, spune Rija.

În 2023, Republica Moldova a importat 32,7 mii tone de șrot de soia, de 7,5 ori mai mult decât exporturile de 4,37 mii tone. În prima jumătate a anului 2024, importurile au atins 20,8 mii tone, reflectând o cerere constantă în creștere. Prețul mediu de import al șrotului de soia a fost de 9 lei/kg în 2024, cu 42% mai mic decât valoarea medie a exporturilor, de 15,6 lei/kg.

Cel mai activ importator de șrot de soia este SC „VADCOM-PRIM” SRL (5.049 tone în ianuarie-iunie 2024), urmat de „ALIONEXAGRO” SRL (3.264 tone) și „FLORENI” SRL (3.154 tone). Majoritatea importurilor provin din Ucraina și România.

Exporturile mai mici comparativ cu producția totală indică faptul că șrotul produs local este consumat pe piața internă. Prețul mediu de export al șrotului de soia din Republica Moldova a crescut constant, atingând 15,6 lei/kg în primul semestru 2024, sugerând competitivitatea pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soia #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.

Bani.md

Toate știrile

Importurile de soia au explodat, depășind de 31 de ori exporturile

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Primăriile au fost convinse cu bani pentru amalgamare, iar acum fondul se taie cu 90 de milioane