O femeie va deveni pentru prima dată președinte la Federația engleză de fotbal. Cine este Debbie Hewitt

08 Iun. 2021, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2021, 15:53 // Actual //  MD Bani

Este pentru prima dată în istorie când o femeie va deveni președinte al Federației engleze de fotbal. Începând cu ianuarie 2022, femeia de afaceri, Debbie Hewitt va fi noul președinte al Federației.

Astăzi, 8 iunie, Federația Engleză de Fotbal (FA) a numit-o pe Debbie Hewitt președinte al forului începând din ianuarie 2022. Este prima femeia care va fi la cârma FA.

Greg Clarke, fostul președinte, a demisionat în noiembrie, după ce i-a numit pe fotbaliştii de culoare drept „coloraţi”, un termen jignitor în Marea Britanie.

El a folosit expresia „fotbalişti coloraţi” în timp ce vorbea despre modul în care unii internauți îi atacă pe jucătorii de culoare. Totul s-a întâmplat într-o audiere prin video în faţa Comisiei pentru Digital, Cultură, Media şi Sport (DCMS) a Camerei Comunelor, scrie The Guardian.

Cu toate că și-a cerut scuze, Clarke a părăsit și funcția de vicepreședinte al FIFA, ca urmare a incidentului.

Debbie Hewitt este o femeie de afaceri de succes, fiind președintele unui lanț de restaurante și a grupului Visa Europe.

De asemenea, Hewitt a petrecut șase ani în consiliul de administrație al The Restaurant Group plc, care deține Wagamama și Frankie și Benny’s. Ea va renunța la acest rol la preluarea poziției sale de FA.

„Am fost pasionată de fotbal încă de la o vârstă fragedă și sunt încântată de oportunitatea de a juca rolul meu în modelarea viitorului a ceva care înseamnă atât de mult pentru atât de mulți”, a spus Hewitt.

Decizia de numire a lui Hewitt vine după ce FA s-a confruntat cu proteste la scară largă generate de proiectul Super Ligii europene.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.