Vești bune de la autorități: Se evidențiază primele semnale de revigorare a economiei naționale

Sectorul Industrial

În cadrul unui comunicat emis de Ministerul Economiei și Infrastructurii se scrie că , sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021, după evoluțiile negative continui, generate de consecințele pandemiei. În ianuarie-martie 2021, volumul producției industriale a crescut cu 3%.

Impact major

Sectorul energetic a avut cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii sectorului industrial (+24,2%), precum și unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria ușoară (+13,7%), fabricarea de mobilă (+26,6%), produse din minerale nemetalice (+15,7%), mașini, utilaje și echipamente (+32,9%) etc. Totuși, industria alimentară și o parte din ramurile industriei constructoare de mașini rămân în declin, fiind afectate în continuare de consecințele secetei și ale pandemiei.

Evoluția comerțului

Evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației indică o îmbunătățire a cererii din partea populației. În ianuarie-martie 2021, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 6,6% (în prețuri comparabile), iar comerțul cu servicii de piață prestate populației – cu 31,1%.

A fost în creștere și volumul serviciilor prestate întreprinderilor (+3,4%), și comerțul cu autovehicule (+14,4%) (în prețuri curente).

Rămâne în scădere doar comerțul cu ridicata (-4,8%), deși în luna martie s-a înregistrat o creșterea a acestuia cu 8%.

Volumul investițiilor

Volumul investițiilor în active imobilizate a crescut esențial în I trimestru al anului 2021 (+14,8%). S-au majorat semnificativ investițiile în mașini și utilaje (+21%), mijloace de transport (+51%), precum și în construcții inginerești (+11,4%).

Această evoluție a fost determinată de situația creditară favorabilă, creșterea investițiilor publice și a celor finanțate din surse străine. Totodată, investițiile în clădirile rezidențiale și nerezidențiale rămân în scădere (-5,7%).

Comerț extern

Ca rezultat al relansării cererii externe din partea țărilor partenere, s-au majorat exporturile cu 5,6% în trimestrul I 2021. Totodată, restabilirea cererii interne față de bunuri din partea agenților economici și a populației a condus la creșterea importurilor cu 13,6%. Soldul negativ al balanței comerciale s-a majorat cu 21,5%.

Salariul

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în trimestrul I 2021 a constituit 8468,6 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 10,9% față de trimestrul I 2020.

În termeni reali salariul s-a majorat cu 10%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 401 Euro sau 484 dolari SUA.

În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7463 lei, fiind în creștere cu 5,3%, iar în sectorul real – 8839,8 lei și s-a majorat, respectiv cu 12,8% (în termeni nominali).

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.