Vești bune de la autorități: Se evidențiază primele semnale de revigorare a economiei naționale

După un an cu provocări majore, când economia Republicii Moldova a fost afectată puternic de condiții climatice extreme și criza pandemică, evoluțiile recente din principalele sectoare economice, conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică, reflectă primele semnale de revigorare a economiei naționale.

Acestea atestă o relansare a cererii interne și externe, înviorarea activității economice și investiționale, precum și creșterea volumului tranzacțiilor comerciale.

Sectorul Industrial

În cadrul unui comunicat emis de Ministerul Economiei și Infrastructurii se scrie că , sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021, după evoluțiile negative continui, generate de consecințele pandemiei. În ianuarie-martie 2021, volumul producției industriale a crescut cu 3%.

Impact major

Sectorul energetic a avut cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii sectorului industrial (+24,2%), precum și unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria ușoară (+13,7%), fabricarea de mobilă (+26,6%), produse din minerale nemetalice (+15,7%), mașini, utilaje și echipamente (+32,9%) etc. Totuși, industria alimentară și o parte din ramurile industriei constructoare de mașini rămân în declin, fiind afectate în continuare de consecințele secetei și ale pandemiei.

Evoluția comerțului

Evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației indică o îmbunătățire a cererii din partea populației. În ianuarie-martie 2021, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 6,6% (în prețuri comparabile), iar comerțul cu servicii de piață prestate populației – cu 31,1%.

A fost în creștere și volumul serviciilor prestate întreprinderilor (+3,4%), și comerțul cu autovehicule (+14,4%) (în prețuri curente).

Rămâne în scădere doar comerțul cu ridicata (-4,8%), deși în luna martie s-a înregistrat o creșterea a acestuia cu 8%.

Volumul investițiilor

Volumul investițiilor în active imobilizate a crescut esențial în I trimestru al anului 2021 (+14,8%). S-au majorat semnificativ investițiile în mașini și utilaje (+21%), mijloace de transport (+51%), precum și în construcții inginerești (+11,4%).

Această evoluție a fost determinată de situația creditară favorabilă, creșterea investițiilor publice și a celor finanțate din surse străine. Totodată, investițiile în clădirile rezidențiale și nerezidențiale rămân în scădere (-5,7%).

Comerț extern

Ca rezultat al relansării cererii externe din partea țărilor partenere, s-au majorat exporturile cu 5,6% în trimestrul I 2021. Totodată, restabilirea cererii interne față de bunuri din partea agenților economici și a populației a condus la creșterea importurilor cu 13,6%. Soldul negativ al balanței comerciale s-a majorat cu 21,5%.

Salariul

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în trimestrul I 2021 a constituit 8468,6 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 10,9% față de trimestrul I 2020.

În termeni reali salariul s-a majorat cu 10%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 401 Euro sau 484 dolari SUA.

În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7463 lei, fiind în creștere cu 5,3%, iar în sectorul real – 8839,8 lei și s-a majorat, respectiv cu 12,8% (în termeni nominali).

#Redresare economică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.