O nouă explozie la Termoelectrica!? Compania anunță din nou reparații la un bloc energetic

„Termoelectrica” S.A. informează că, în perioada 04-14 februarie a.c. se vor efectua lucrări de mentenanță la Blocul energetic nr.1, se arată în mesajul companiei.

La 04.02.2023, ora 00:00, Blocul energetic nr.1 urmează a fi stopat pentru efectuarea lucrărilor, reglementate de normele tehnice.

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că Termoelectrica continuă să achite nota de plată pentru netransparența și scheme obscure. Regretabil este că bardac la această întreprindere strategică generează majorarea tarifelor la căldură și prezintă un risc sporit pentru livrarea agentului termic consumătorilor din capitală.

„Din informația mea, în urma avariei de vineri a fost oprit blocul 1 al întreprinderii. Vă amintesc că acest bloc a fost reparat „capital” în 2019 de compania Horuse împreună cu Силовые Машины cu suma de 12,5 mln euro. În 2021 pe acel tender a fost pornit un dosar penal , care pănă în prezent este murat undeva în beciurile Procuraturii”, mai spune Slusari.

Totodată, în pofida unor declarații optimiste ale lui Andrei Spânu, generatorul din blocul 3, defectat în noiembrie 2022, așa și nu a fost repornit și blocul rămâne nefuncțional.

„În general, situația este paradoxală. Blocul 1, chipurile modernizat în 2019, nu funcționează. Blocul 3, reparat recent vara tot de Horuse, este oprit. Lucrează doar blocul 2, licitația de reparație la care a fost anulată în ultima clipă, contrar rezistenței vehemente lui Spânu, care insista asupra contractului cu Horuse/Силовые машины”, mai spune Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reparatie #termoelectrica #explozie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.