O nouă forță globală poate influența războiului lui Putin

30 Mart. 2023, 07:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 07:41 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin a trecut bariera de 400 de zile de la începutul invaziei din Ucraina, iar lumea a fost împărțită în două în privința impunerii de sancțiuni împotriva Moscovei. În timp ce Occidentul s-a adunat în mare parte în spatele Ucrainei, angajându-se să facă tot ce este necesar pentru a ajuta la apărarea în fața trupelor rusești, multe țări din Sudul Global, o nouă forță globală, au o viziune destul de diferită.

Fără îndoială Sudul Global include zone mari de pe glob, din Africa, Orientul Mijlociu, Asia, America Latină și Oceania, iar ea a influențat semnificativ schimbarea părerii lui Putin privind prelungirea acordului pentru cereale din Ucraina. Însă atitudinea Sudului Global față de războiul din Ucraina este diferită față de Occident, în special datorită mentalității și moștenirii istorice, susține profesorul Paul Rogers de la Universitatea Bradford din Anglia, potrivit Euronews.

Nu toată lumea este împotriva lui Putin, așa cum se întâmplă cu țările din Sudul Global. Profesorul Rogers explică acest lucru. „Dacă luați o imagine mondială, atunci sprijinul pentru lupta Ucrainei și Occidentului împotriva Rusiei nu este complet solidă în privința Sudlui Global – de departe”.

În special în Orientul Mijlociu, el susține că intervențiile militare din trecut ale SUA și ale aliaților săi au creat o stare de spirit cinică față de acțiunile Occidentului în Ucraina. Cu toate acestea, în loc să se traducă în sprijinul pentru Rusia, pe care „puține țări îl au la nivel de conducere sau public”, Rogers spune că luptele sunt văzute mai degrabă ca o „ciumă pentru ambele case”.

„Nu este privit pur și simplu ca lupta dintre băieții buni din Occident versus băieții răi din Rusia”, a spus expertul britanic. „Sunt întrebări că [invazia Moscovei] nu este diferită de ceea ce au făcut țările occidentale”.

Peste 929.000 de oameni au fost uciși în zonele de război post-9/11 din Afganistan, Irak, Siria și altele, locuri în care armatele occidentale au jucat un rol semnificativ în violența catastrofală. Problemele istorice mai profunde influențează și modul în care războiul din Ucraina este perceput în altă parte.

Războiul este împotriva intereselor Sudului Global

„În mare parte a Sudului Global, în special în Africa sub-sahariană, Rusia nu este văzută ca una dintre marile puteri coloniale care le-au controlat de secole”, spre deosebire de alte puteri europene, a explicat Rogers.

Totuși, el a continuat: „O mare parte din lume pur și simplu nu este conștientă de amploarea comerțului cu arme, a puterii și, sincer, a corupției care există în Rusia”.
Deși moștenirea colonială nu creează un sentiment pro-rus – majoritatea oamenilor fiind foarte conștienți de cât de „dureros” a fost războiul pentru ucraineni – Rogers a sugerat că înseamnă că există „mai puțină simpatie pentru poziția occidentală”.

Mulți susțin că controlul Rusiei asupra unor părți din Asia Centrală și Europa de Est, inclusiv Ucraina, sub URSS a echivalat cu colonialism. „Rusia are o bază geopolitică bună”. Dar Sudul Global nu gândește doar cu inima, ci folosește și capul.

Deși nu la fel de mult ca țări precum China, Moscova a creat legături economice puternice și parteneriate strategice în mare parte din lume în ultimele decenii.

Opinia globală este foarte împărțită când vine vorba de sancțiuni împotriva Rusiei. În medie, 45% susțin ideea că țara lor ar trebui să aplice cele mai severe sancțiuni economice împotriva Rusiei, în timp ce 25% se opun acesteia, conform unui sondaj IPSOS.

„Sudul Global este condus de un sentiment de urgență ca ostilitățile să se încheie… așa că cel puțin nu există lupte și comerțul poate relua așa cum era acum un an”, a declarat analistul Ivan Kłyszcz. „Este o realitate nefericită, dar războiul este împotriva intereselor acestor țări”. „Ei au grijă de propria lor securitate.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală