Țara care a pierdut organizarea Campionatului Mondial de fotbal din 2023 din motive politice

FIFA a decis miercuri să retragă Indoneziei dreptul de organizare a Cupei Mondiale U20, după ce un oficial al ţării asiatice a refuzat să primească echipa Israelului pe insula Bali.

Wayan Koster, guvernatorul din Bali, a anunţat săptămâna trecută că refuză să găzduiască meciurile echipei de tineret din Israel pe teritoriul insulei pe care o guvernează: „Administraţia Provincială Bali solicită Ministerului Sportului să interzică echipei Israelului să concureze în Bali. Noi nu acceptăm participarea echipei din Israel”, aceasta a fost propunerea făcută de Koster guvernului indonezian, în condiţiile în care între Indonezia şi Israel nu sunt relaţii diplomatice.

Anunţul lui Koster, care a fost susţinut şi de alţi politicieni indonezieni, a obligat FIFA să anuleze tragerea la sorţi a competiţiei, care ar fi urmat să se desfăşoare în Bali, la 31 martie.

Anunţul FIFA a generat reacţii ale oficialilor Federaţiei Indoneziene de Fotbal (PSSI). Preşedintele forului indonezian, Arya Sinulingga a declarat pe site-ul oficial al PSSI că organizaţia condusă de el nu a primit încă o motivaţie oficială de la FIFA pentru retragerea dreptului la organizarea Cupei Mondiale U20.

Sinulingga crede că motivele politice nu trebuie să fie cauza unui refuz de participare pentru Israel şi se teme de consecinţele pe care decizia FIFA le va avea pentru fotbalul indonezian.

În acest moment, FIFA trebuie să găsească repede, până în luna mai, o gazdă pentru competiţia care urma să se desfăşoare între 20 mai şi 11 iunie în şase provincii ale Indoneziei: Jakarta, Sumatra de Sud, Java de Vest, Java Centrală, Java de Est şi Bali. Conform comunicatului FIFA, datele competiţiei rămân neschimbate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#campionat #fotbal #Indonezia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.