Dezvăluiri explozive despre Roman Abramovic. Ce-a finanțat în secret fostul patron de la Chelsea

30 Mart. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Roman Abramovici a finanţat în secret preluarea clubului olandez Vitesse Arnhem şi gruparea timp de mai mulţi ani, în perioada în care a deţinut şi Chelsea, conform unor documente văzute de The Guardian şi de Bureau of Investigative Journalism.

Două anchete ale federaţiei de fotbal din Olanda (KNVB) nu au putut releva vreo legătură financiară între Abramovici şi Vitesse Arnhem şi au ajuns la concluzia că oligarhul rus nu a avut nicio influenţă managerială asupra Vitesse. Atât Vitesse, sub proprietarii de atunci, cât şi Chelsea, cu Abramovici proprietar, au negat în mod repetat că oligarhul ar fi fost implicat în finanţarea clubului olandez.

Însă informaţii financiare au ieşit la iveală în fişierele Oligarh, un cache de date scurse care provin de la furnizorul de servicii offshore din Cipru MeritServus. Documentele, văzute de Guardian şi Bureau of Investigative Journalism, par să dezvăluie pentru prima dată cel puţin 117 milioane de euro constând în finanţare secretă de la Abramovici pentru preluarea Vitesse, care a trecut printr-o serie de entităţi înregistrate paradisuri fiscale offshore.

Legăturile cu Chelsea au fost suspectate la momentul preluării clubului, în 2010, care a fost condusă de fostul fotbalist georgian Merab Jordania. El l-a descris pe Abramovici drept prietenul său la conferinţa de presă inaugurală, însă a negat că oligarhul a fost implicat.

Federaţia olandeză a lansat o primă anchetă privind finanţarea preluării cluubului, dar nu a găsit nimic în contradicţie cu regulile sale.

Suspiciunile au continuat după preluarea clubului, Chelsea folosind ca club partener pe Vitesse – care joacă în Eredivisie olandeză –, grupare la care puteau ajunge împrumutaţi jucătorii care nu erau încă pregătiţi pentru cerinţele Premier League. Mulţi jucători de la Chelsea au mers împrumutaţi la Vitesse de-a lungul anilor 2010, inclusiv internaţionalul sârb Nemanja Matici şi actualul star de la Chelsea şi Anglia, Mason Mount, care a jucat pentru Vitesse în sezonul 2017-18.

Alte semne de întrebare au apărut după ce Jordania a plecat în 2013 şi un alt asociat al lui Abramovici, omul de afaceri rus Alexander Chigirinsky, a preluat clubul. Vitesse şi Jordania au dezvăluit în acel moment că Chigirinsky era deja implicat financiar în club, încă de la preluarea din 2010.

În aprilie 2014, Jordania a părut să pretindă că Chelsea a fost implicată, arătând că Vitesse a fost împiedicat să-şi consolideze echipa în încercarea de a câştiga Eredivisie şi de a se califica în Liga Campionilor pentru că “Londra nu a vrut asta”. Ulterior, el şi-a retras comentariile şi a susţinut apoi că acuzaţia nu a fost adevărată.

Dezvăluirile au dus la doua anchetă KNVB, care a concluzionat că „nu există indicii că Chelsea are un cuvânt de spus în politica lui Vitesse”.

În 2017, The Guardian a notat că asociaţii lui Abramovici au fost implicaţi în preluarea Vitesse. La acea vreme, Chelsea a refuzat să comenteze, spunând doar: „Ne bucurăm de o relaţie de lucru strânsă cu Vitesse Arnhem, aşa cum facem cu alte cluburi”.

Regulile UEFA impun cluburilor care joacă unul împotriva celuilalt să aibă proprietari diferiţi, pentru a asigura integritatea competiţiilor”.

Documentele scurse în presă par să arate că Abramovici a finanţat Vitesse cu o serie de împrumuturi în valoare de cel puţin 117 milioane EUR (aproximativ 102,8 milioane £) până la sfârşitul anului 2015.

Abramovici a cumpărat clubul Chelsea în 2003, după ce a devenit miliardar, a cheltuit cu gruparea londoneză două miliarde de lire sterline pentru a finanţa aducerea unor vedete de talie mondială. Abramovici a fost nevoit să vândă Chelsea anul trecut, după ce a fost supus sancţiunilor în urma invadării Ucrainei de către Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.