Promisiunea premierului Recean: Tarifele la energia electrică nu vor mai crește

Premierul Dorin Recean a declarat, în cadrul unei vizite efectuate la Varnița, că tarifele la energia electrică pentru malul drept al Nistrului nu vor mai crește în următoarele luni. Recean a subliniat că autoritățile au analizat toate riscurile și au luat măsurile necesare pentru a preveni orice majorare a tarifelor.

„Am luat în calcul toate riscurile care se pot materializa în următoarele șase luni și nu există premise pentru o creștere a tarifelor. Rămânem cu rugămintea să economisim în orele de vârf, iar atunci cu siguranță nu vor exista premise pentru creșterea tarifelor”, a afirmat premierul.

Anunțul vine în urma majorării tarifelor la energia electrică cu 75% în data de 4 ianuarie, ca urmare a sistărilor de curent de la centrala de la Cuciurgan, după ce Gazprom a întrerupt livrările de gaze pentru regiunea stângă a Nistrului.

În luna septembrie 2024, în contextul apropiatei campanii electorale pentru alegerile prezidențiale, premierul Dorin Recean dădea asigurări că tarifele pentru gaze naturale și energie electrică nu vor crește, însă conrrat afirmațiiilor acestea s-au majorat.

„Campania electorală încă nu a început, dar, ca la comandă, a început un atac cu informații false, mai ales în ceea ce privește tarifele la gazele naturale și energia electrică. Guvernul nu poate să știe ce va fi pe piața internațională, dar asigurăm toată lumea că moldovenii nu vor plăti tarife mai mari la gaz și electricitate în acest sezon”, spunea Recean la acea vreme.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#promisiune #Recean #Energie #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.