Slusari: Gazprom va relua livrările de gaz în Transnistria – Kremlinul arată cine conduce enclava lui KrasnoGușan

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a lansat un mesaj clar celor care jubilesc sau compătimesc față de locuitorii din stânga Nistrului, subliniind că aceștia sunt victimele colaterale ale acțiunilor Kremlinului. „Cei din Transnistria nu trebuie să fie priviți cu compasiune sau cu sărbătoare. Moscova folosește regiunea ca o piesă de șah pentru a-și arăta puterea găștii KrasnoGușan care conduc așa-zisa enclavă Sheriff”, a declarat Slusari, referindu-se la faptul că Gazprom va relua furnizarea gazului doar în cantitățile necesare consumului intern din Transnistria și nu va permite producerea de energie electrică destinată malului drept al Nistrului.

Slusari a subliniat că această mișcare din partea Moscovei ridică întrebări majore în ceea ce privește poziția Chișinăului. Deși blocarea furnizării de gaz către Transnistria ar putea părea o opțiune rațională, aceasta vine cu riscuri semnificative pentru menținerea păcii interne a Moldovei. „Războiul energetic nu se duce doar în Transnistria, ci în întreaga Moldovă. Kremlinul vrea să ne forțeze să achiziționăm energie electrică la prețuri ridicate, ceea ce va lovi grav economia noastră, mai ales în anul electoral”, a avertizat Slusari.

În opinia sa, scopul Moscovei este destabilizarea malului drept al Nistrului, ceea ce ar putea duce la o pierdere a forțelor proeuropene în alegerile parlamentare sau chiar o revoltă socială înainte de scrutin. Slusari a subliniat că acum este esențial ca autoritățile să se concentreze pe protejarea economiei Moldovei, nu pe îngrijorările legate de Transnistria.

„Nu avem soluții magice, dar guvernarea trebuie să se concentreze pe atragerea de fonduri externe pentru a oferi compensații semnificative cetățenilor și industriilor, în special celor din sectorul alimentar. Inflația nu trebuie lăsată să scape de sub control”, a adăugat el. De asemenea, Slusari a propus ca România să fie implicată în extinderea contractelor bilaterale de furnizare a energiei electrice la prețuri fixe și rezonabile, pentru a asigura stabilitatea prețurilor.

În final, Slusari a avertizat că, dacă nu vor fi luate măsuri urgente, Moldova riscă să ajungă într-o situație economică extrem de gravă, iar impactul va fi resimțit pe termen lung, mai ales cu creșterea prețurilor energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gusan #metan #transnistria #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul unui deficit major de cartofi în Belarus, președintele Alexandr Lukașenko le-a recomandat cetățenilor să reducă consumul acestui aliment de bază. „O dată pe săptămână, de două ori maxim, și atunci copți sau piure”, a declarat liderul de la Minsk în timpul unei vizite în raionul Volkovysk, potrivit agenției oficiale BelTA. El a invocat și motive de sănătate, susținând că excesul de cartofi duce la îngrășare: „Dacă o să mâncăm cartofi așa cum scriem pe TikTok, n-o să mai fim slăbuți”.

Vorbind despre motivele crizei, Lukașenko a dat vina pe fermierii locali care ar fi preferat să exporte cartofii în Rusia, unde prețurile sunt de două-trei ori mai mari: „Unii au vrut să câștige — țăranii au exportat, fermierii au exportat. Pe de o parte. Pe de altă parte, s-a depistat și un fel de sabotaj pe undeva”.

Totuși, el a afirmat că situația s-ar fi stabilizat deja: „Nu văd probleme mari, deja apare prima recoltă de cartofi”, a spus președintele.

Problema lipsei cartofilor a fost sesizată încă din februarie, însă Lukașenko a recunoscut-o oficial abia pe 8 mai, invocând atunci faptul că agricultorii s-au reorientat către export, nemulțumiți de prețurile mici de achiziție pe piața internă. Ulterior, șeful statului a cerut mărirea producției de cartofi astfel încât să fie suficienți atât pentru Belarus, cât și pentru export în Rusia, precizând că „nu e vorba de caritate, ci de bani serioși”.

Ca parte a măsurilor anticriză, începând cu 27 mai, Belarus a ridicat și interdicția privind importul de cartofi din Uniunea Europeană.

Între timp, specialiștii din domeniu au explicat deficitul prin factori climatici nefavorabili în sezonul agricol anterior. Directorul Centrului de cercetare pentru cartoficultură din cadrul Academiei Naționale de Științe, Vadim Mahanko, dar și oficiali din Ministerul Agriculturii au respins ideea unui export masiv sau a unui sabotaj.

Totuși, în iunie, Lukașenko a lansat o nouă ipoteză: deficitul ar fi fost creat artificial, de „anumite persoane” implicate într-un complot împotriva conducerii statului. Numele acestora nu au fost dezvăluite.