Slusari: Gazprom va relua livrările de gaz în Transnistria – Kremlinul arată cine conduce enclava lui KrasnoGușan

09 Ian. 2025, 10:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2025, 10:11 // Actual //  Ursu Victor

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a lansat un mesaj clar celor care jubilesc sau compătimesc față de locuitorii din stânga Nistrului, subliniind că aceștia sunt victimele colaterale ale acțiunilor Kremlinului. „Cei din Transnistria nu trebuie să fie priviți cu compasiune sau cu sărbătoare. Moscova folosește regiunea ca o piesă de șah pentru a-și arăta puterea găștii KrasnoGușan care conduc așa-zisa enclavă Sheriff”, a declarat Slusari, referindu-se la faptul că Gazprom va relua furnizarea gazului doar în cantitățile necesare consumului intern din Transnistria și nu va permite producerea de energie electrică destinată malului drept al Nistrului.

Slusari a subliniat că această mișcare din partea Moscovei ridică întrebări majore în ceea ce privește poziția Chișinăului. Deși blocarea furnizării de gaz către Transnistria ar putea părea o opțiune rațională, aceasta vine cu riscuri semnificative pentru menținerea păcii interne a Moldovei. „Războiul energetic nu se duce doar în Transnistria, ci în întreaga Moldovă. Kremlinul vrea să ne forțeze să achiziționăm energie electrică la prețuri ridicate, ceea ce va lovi grav economia noastră, mai ales în anul electoral”, a avertizat Slusari.

În opinia sa, scopul Moscovei este destabilizarea malului drept al Nistrului, ceea ce ar putea duce la o pierdere a forțelor proeuropene în alegerile parlamentare sau chiar o revoltă socială înainte de scrutin. Slusari a subliniat că acum este esențial ca autoritățile să se concentreze pe protejarea economiei Moldovei, nu pe îngrijorările legate de Transnistria.

„Nu avem soluții magice, dar guvernarea trebuie să se concentreze pe atragerea de fonduri externe pentru a oferi compensații semnificative cetățenilor și industriilor, în special celor din sectorul alimentar. Inflația nu trebuie lăsată să scape de sub control”, a adăugat el. De asemenea, Slusari a propus ca România să fie implicată în extinderea contractelor bilaterale de furnizare a energiei electrice la prețuri fixe și rezonabile, pentru a asigura stabilitatea prețurilor.

În final, Slusari a avertizat că, dacă nu vor fi luate măsuri urgente, Moldova riscă să ajungă într-o situație economică extrem de gravă, iar impactul va fi resimțit pe termen lung, mai ales cu creșterea prețurilor energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Consiliul de administrație al maib propune acționarilor aprobarea distribuirii dividendelor pentru anul 2025 în valoare de 3,88 lei pentru fiecare acțiune cu valoarea nominală de 2 lei.

Decizia urmează să fie examinată la Adunarea Generală Anuală a Acționarilor, programată pentru data de 25 iunie. Potrivit propunerii înaintate de conducerea băncii, suma totală destinată plății dividendelor se ridică la 401,9 milioane de lei, notează infotag.md.

În anul 2025, maib a înregistrat un profit net de 1,99 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 20,5% urmează să fie distribuită acționarilor sub formă de dividende, iar restul de 1,557 miliarde de lei va rămâne în bancă sub formă de profit nerepartizat și va fi inclus în capitalul instituției.

Banca a anunțat că data de înregistrare pentru stabilirea dreptului de a primi dividende este 25 iunie 2026. Astfel, acționarii care figurează în registrul acționarilor la această dată vor beneficia de plata dividendelor.

Rezultatele financiare ale băncii indică o îmbunătățire semnificativă a indicatorilor de performanță. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a ajuns la 22,8% în 2025, comparativ cu 18% în anul precedent.

Totodată, portofoliul de credite al băncii a crescut cu 27,4% față de 2024, ajungând la aproximativ 6 miliarde de lei.

În același timp, indicatorul costuri-venituri s-a îmbunătățit semnificativ, coborând la 44,2%, față de 52,3% în anul anterior, pe fondul unei creșteri mai rapide a veniturilor comparativ cu cheltuielile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!