O țară europeană aproape cât Moldova se împotrivește Grupului G7. Miza: secretul Rusiei păstrat în acest stat

25 Apr. 2023, 08:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2023, 08:13 // Actual //  bani.md

După declanșarea războiului din Ucraina de către Putin în februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, pentru a diminua forța mașinii sale de război. Acum, o țară din Europa de dimensiunea Munteniei, Elveția, nu vrea să se alăture grupului operativ al G7, care coordonează embargoul contra Rusiei.

Autoritățile din Elveția au răspuns unei scrisori recente a ambasadorilor din țările G7, refuzând deocamdată cererii de a se alătura grupului operativ REPO (Russian elites, proxies, oligarhs – Elite ruse, proxy, oligarhi), a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului elvețian, André Simonazzi. Miza este una uriașă pentru Elveția, aici fiind ascunse, în băncile sale, fonduri de aproximativ 200 de miliarde de franci elvețieni ai Rusiei, potrivit Swiss Info.

Simonazzi s-a referit la o notă publicată marți de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), în care respinge criticile formulate de ambasadori într-o scrisoare transmisă presei elvețiene săptămâna trecută.

Pentru SECO, cooperarea actuală dintre Elveția și țările G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) „se desfășoară fără probleme” și „nu este nevoie să se alăture în mod oficial grupului operativ în prezent”.

SECO a repetat, de asemenea, că activele rusești de 7,5 miliarde franci elvețieni (8,35 miliarde dolari) blocate în Elveția au fost „substanțiale” prin comparație internațională, ceea ce corespunde cu aproximativ o treime din ceea ce este blocat în Uniunea Europeană.

De asemenea, a cerut o mai bună distincție între activele sancționate și nesancționate, care sunt „confundate sau amestecate în mod repetat”.

„Un exemplu în acest sens – citat frecvent în ultimul an – este estimarea Asociației Bancherilor Elvețieni conform căreia aproximativ 150-200 de miliarde de CHF în active ale persoanelor și organizațiilor rusești sunt deținute de bănci elvețiene. Această cifră neoficială este, de fapt, o estimare aproximativă a activelor totale ale Rusiei gestionate în Elveția”, a scris acesta.

Ambasadorul SUA în Elveția, Scott Miller, a sugerat recent că Elveția ar putea îngheța până la 100 de miliarde de franci elvețieni.

Cel mai înalt oficial al SUA în domeniul sancțiunilor, subsecretarul Brian Nelson de la Trezoreria americană din Washington, a fost și el în Elveția săptămâna aceasta pentru discuții cu oficialii SECO, despre care el a spus pe Twitter că sunt „constructive”.

Elveția este o țară neutră din Europa, care nu este membră UE și NATO, cu o populație de 8,7 milioane de locuitori și cu o suprafață de 41.285 de kilometri pătrați, cu 7,4 mii km mai mare ca Republica Moldova și cu o populație de 3,3 ori mai mare față de țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Oct. 2026, 17:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 17:38 // Actual //  Ursu Victor

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă  reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.