Oligarhii fug din Rusia cu aurul! Apartamentele de lux ale miliardarului de la Domodedovo, vândute unui fugar de la FSB

Fostul președinte al băncii ruse „Eurofinance Mosnarbank” și fugar din Rusia, Vladimir Stolyarenko, a devenit noul proprietar al unor apartamente de lux în New York, achiziționate de la miliardarul Valeri Kogan, coproprietarul aeroportului „Domodedovo”, potrivit The New York Post.

Apartamentul, situat la etajul 10 al faimosului hotel Plaza, în stil „Versailles extrem”, are o suprafață de 492 mp și include finisaje opulente, cum ar fi foiță de aur de 24K și tencuială venețiană. Proprietatea a fost vândută cu un preț de 21 milioane de dolari, mai mult decât la jumătate față de prețul inițial de 50 milioane de dolari.

Stolyarenko și soția sa, Alfya, au mai investit în proprietăți în SUA, dar fără succes. De peste cinci ani încearcă să vândă un alt apartament în Plaza, cumpărat în 2007 cu 10,37 milioane de dolari, scos acum la vânzare pentru 10,49 milioane. Cuplul deține și un conac abandonat în Palm Beach, achiziționat în 2018 pentru 35 milioane de dolari, fostă proprietate a designerului Tommy Hilfiger, care a ajuns într-o stare de degradare extremă. Potrivit Palm Beach Daily News, autoritățile locale au forțat familia să reia lucrările de renovare după ce proprietatea a devenit „o ruină care strică peisajul”.

Vladimir Stolyarenko a condus „Eurofinance Mosnarbank” între 1998 și 2012. Banca era profund conectată cu structurile de stat: până în 2019, acționarii includeau Fonden, fondul suveran al Venezuelei, Gazprombank și VTB, ulterior Rostec devenind acționar majoritar.

Stolyarenko a fost o figură influentă în cercurile de putere ale Rusiei: membru în Consiliul de Supraveghere al postului NTV (2004–2006), în Consiliul Public al FSB (2010–2014), precum și în consiliile de administrație ale companiilor de stat Zarubezhneft și RusHydro. A fost considerat un apropiat și protejat al fostului vicepremier și ministru de finanțe Alexei Kudrin, iar grupul său de petrol și gaze, RNG, a fost printre sponsorii fundației lui Kudrin.

În 2017, Stolyarenko a părăsit brusc Rusia, stabilindu-se la Nisa, în Franța. În 2019, a devenit inculpat în dosarul colonelului FSB Kirill Cherkalin, acuzat de luare de mită și fraudă, fiind bănuit de implicare în deturnarea a 490 milioane de ruble. Stolyarenko a negat acuzațiile, dar cazul său a fost închis în 2023 din cauza prescripției, iar anterior, a rămas și fără pașaportul „de aur” al Ciprului.

Tranzacția recentă cu apartamentul de lux din Plaza, în care a fost implicat Stolyarenko, scoate la lumină încă o dată legăturile opace dintre oligarhii ruși și rețelele de putere conectate la serviciile secrete ale Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarh #apartament #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.