Gazele americane trec prin Moldova! Plan comun pentru salvarea energetică a Ucrainei

Operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale (OST) din Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România și Ucraina au anunțat lansarea, în perioada iunie-octombrie 2025, a unui produs de rută comun pentru capacitatea fermă grupată, destinat transportului de gaze naturale din Grecia spre Ucraina.

Acest produs de capacitate va facilita aprovizionarea Ucrainei cu gaze naturale, inclusiv gaze lichefiate din SUA, prin ruta transbalcanică, care traversează punctele strategice de interconectare Sidirokastron/Kulata (Grecia-Bulgaria), Kardam/Negru Vodă (Bulgaria-România), Isaccea/Orlovka (România-Ucraina) și Căușeni/Grebeniki (Moldova-Ucraina).

Primul produs lunar, pentru iunie 2025, în mărime de 31.356.129 kWh/zi, va fi scos la licitație pe platforma regională de rezervare (RBP) în data de 29 mai. În cazul în care capacitatea nu va fi rezervată integral, operatorii vor organiza o licitație suplimentară, la o dată ce va fi comunicată ulterior.

Pentru lunile următoare, licitațiile se vor desfășura regulat, în cea de-a patra zi de luni a fiecărei luni, pentru luna calendaristică următoare, printr-un mecanism de licitație cu preț uniform.

Măsura face parte dintr-un efort comun de solidaritate regională pentru a sprijini Ucraina să-și asigure stocurile de gaze pentru iarnă. Până în octombrie, Kievul plănuiește să injecteze circa 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozitele subterane.

Pentru a preveni deturnarea livrărilor, participanților la licitație li se va interzice accesul la punctele naționale virtuale de tranzacționare și la punctele de ieșire din țările tranzitate, cu excepția Ucrainei. Prețul de rezervă pentru această capacitate va fi calculat ca suma prețurilor de rezervă la punctele de import pentru luna respectivă, cu o reducere de 25% (46% pentru OST din Ucraina).

Această inițiativă urmărește nu doar asigurarea securității energetice a Ucrainei, ci și creșterea atractivității rutei transbalcanice, utilizarea mai eficientă a infrastructurii de transport și reducerea tarifelor pentru utilizatorii rețelelor de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Prin această acțiune coordonată, operatorii de transport reafirmă angajamentul pentru transparență, solidaritate și susținerea independenței energetice a Ucrainei, în conformitate cu principiile politicilor energetice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.