Fosta afacere a milionarului Tranga, „La Plăcinte” România, a intrat în insolvență cu datorii de 6,7 mil. euro

Lanțul de restaurante La Plăcinte din România, operat de compania Lumea Gustului SRL, a intrat în insolvență, confirmând criza care a măcinat ani la rând afacerile. Decizia de deschidere a procedurii a fost luată la cererea firmei, după ce o combinație de factori – de la pandemie, la creșterea accelerată a costurilor și lipsa refinanțărilor – a dus la acumularea unor datorii de peste 34 de milioane de lei, scrie profit.ro.

Printre principalele probleme care au împins rețeaua „La Plăcinte” spre colaps se numără: impactul devastator al pandemiei de COVID-19, care a redus drastic veniturile, în ciuda încercărilor de adaptare prin livrări, explozia inflației și creșterea costurilor operaționale – materii prime mai scumpe, facturi uriașe la utilități și chirii greu de susținut, scăderea veniturilor și lipsa lichidităților pentru a-și acoperi datoriile și mposibilitatea de a obține finanțare suplimentară, pe fondul neîncrederii creditorilor.

„Experiența arată că, indiferent de domeniul de activitate, nicio companie nu este complet ferită de riscurile financiare sau de contextul instabil al pieței. La fel ca în cazul unei persoane, boala nu este întotdeauna cauzată de neglijență, ci poate apărea din factori imprevizibili”, a declarat Dorin Ciobanu, administratorul judiciar provizoriu desemnat.

Datoria principală, în valoare de 28,5 milioane de lei, aparține fostului acționar majoritar Trabo Plus din Republica Moldova. Restul de creanțe sunt cerute de furnizori, parteneri comerciali și autorități fiscale.

Lanțul „La Plăcinte” mai operează doar 4 unități în București, după ce în anii anteriori a început să închidă restaurante, semnalând probleme financiare încă din 2017.

În prezent, urmează ca creditorii să decidă dacă „La Plăcinte” va încerca o reorganizare sau va fi declarat falimentul, cu vânzarea activelor și împărțirea sumelor obținute.

Soarta finală a brandului „La Plăcinte” depinde acum de un plan de redresare sau de lichidare, dar și de colaborarea responsabilă a creditorilor, a furnizorilor și a autorităților, mai spune Ciobanu.

În cazul în care se va decide deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, va fi elaborat un plan concret pentru salvarea companiei. În caz contrar, urmează lichidarea activelor și plata creditorilor, în limita sumelor disponibile.

În 2022, omul de afaceri basarabean Andrei Tranga și grupul Trabo-Plus din Republica Moldova, asociații companiei Andy’s Pizza SRL din România, care operează lanțul local de restaurante La Plăcinte, au decis, cu circa o săptămână înaintea invaziei Rusiei asupra Ucrainei, să își cedeze participațiile la companie unei firme înregistrate în Federația Rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranga #La Plăcinte #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.