Fermierii scapă de grija TVA: Statul prelungește rambursările până în iunie 2026

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli a fost prelungit oficial până în iunie 2026, potrivit unui ordin semnat de Ministerul Finanțelor și publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

Modificările sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 20 mai 2025, în conformitate cu Legea nr. 73 din 10 aprilie 2025. Astfel, fermierii pot solicita rambursarea TVA pentru perioadele fiscale începând cu aprilie 2022 și până în iunie 2026 inclusiv.

Solicitările de rambursare se vor face exclusiv printr-o cerere semnată electronic, expediată la adresa oficială a Serviciului Fiscal de Stat (mail@sfs.md).

Pentru a beneficia de rambursare, fermierii trebuie să prezinte în prealabil darea de seamă fiscală care include impozitul funciar pentru terenurile agricole, impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare medicală obligatorie, precum și declarația privind TVA pentru perioada solicitată.

Programul de rambursare se adresează întreprinderilor agricole înregistrate ca plătitori de TVA, care au sume TVA reportate pentru deducere în perioada fiscală următoare. Sunt eligibili:

Producătorii agricoli care au cel puțin 95% din activitate în sectoarele 01.1–01.6 din Clasificatorul activităților economice;
Producătorii care au înregistrat pierderi ca urmare a embargoului impus de Federația Rusă asupra produselor vegetale din Republica Moldova.
Sumele TVA vor fi rambursate de Serviciul Fiscal de Stat și Trezoreria de Stat în termen de 25 de zile lucrătoare de la depunerea cererii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #TVA #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi