OMM trage un semnal de alarmă. Pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari provocate de dezastre

Peste două milioane de oameni au murit din cauza secetei sau a caniculei, în ultimii 50 de ani, spun reprezentanții Organizației Meteorologice Mondiale. Dezastrele naturale au provocat pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari.

Potrivit raportului agenției meteorologice a Națiunilor Unite, dezastrele meteo lovesc lumea de patru până la cinci ori mai des și provoacă de 7 ori mai multe daune decât în anii 70. Organizația vine cu cea mai complexă analiză realizată până în prezent cu privire la mortalitatea și pierderile economice cauzate de dezastre naturale. Specialiștii au analizat peste 11.000 de dezastre în perioada 1979-2019, scrie Aleph News.

Care sunt dezastrele care au cauzat cele mai multe pierderi?

Seceta severă din Etiopia din 1983, unde și-au pierdut viața peste 300.000 de oameni. Uraganul Katrina din 2005, care a condus la pagube de peste 163 de miliarde de dolari. Pe plan financiar, în anii 70′, pierderile au fost de 175 de miliardede dolari, iar în 2010 au fost înregistrate peste 1,30 trilioane de dolari. Detaliul raportului trage un semnal de alarmă pentru guverne, căci, conform studiului, 91% dintre cele 2 milioane de decese, au avut loc în țări care se află în curs de dezvoltare.

Și să nu uităm de incendiile de anul acesta. Ne amintim de insula Evia, în care au ars peste 50.000 de hectare de pădure. Sau de incendiile din Siberia, unde peste 800.000 de hectare de pădure s-au făcut scrum, în această vară.

Soluțiile experților Organizației Meteorologice Mondiale

În primul rând, protejarea mediului. Apoi, o mai bună gestionare a acestor evenimente ar putea fi o soluție. Tehnologia, tehnica modernă folosită pentru prevenirea acestor dezastre sau chiar în acțiunile de salvare a făcut ca numărul victimelor să scadă. De la 50.000 în anul 1970, la aproximativ 18 000, în 2010. Chiar dacă costurile sunt mai mari, pagubele sunt mai mici, spune reprezentantul pentru reducerea riscurilor de dezastru din cadrul Oraganizației Meteorologice Mondiale.

“Am menționat, vestea bună este că se salvează mai multe vieți din cauza avertizării timpurii îmbunătățite și a acțiunii timpurii. Vedem acest lucru de la Golful Mexic până la Golful Bengal din întreaga lume. Și asta datorită progreselor în meteorologie, satelit imagini, o guvernare puternică a riscurilor”, spune Mami Mizutori, reprezentant pentru reducerea riscurilor de dezastru.

#pagube #alarma #dezastre naturale #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.