OMM trage un semnal de alarmă. Pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari provocate de dezastre

Peste două milioane de oameni au murit din cauza secetei sau a caniculei, în ultimii 50 de ani, spun reprezentanții Organizației Meteorologice Mondiale. Dezastrele naturale au provocat pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari.

Potrivit raportului agenției meteorologice a Națiunilor Unite, dezastrele meteo lovesc lumea de patru până la cinci ori mai des și provoacă de 7 ori mai multe daune decât în anii 70. Organizația vine cu cea mai complexă analiză realizată până în prezent cu privire la mortalitatea și pierderile economice cauzate de dezastre naturale. Specialiștii au analizat peste 11.000 de dezastre în perioada 1979-2019, scrie Aleph News.

Care sunt dezastrele care au cauzat cele mai multe pierderi?

Seceta severă din Etiopia din 1983, unde și-au pierdut viața peste 300.000 de oameni. Uraganul Katrina din 2005, care a condus la pagube de peste 163 de miliarde de dolari. Pe plan financiar, în anii 70′, pierderile au fost de 175 de miliardede dolari, iar în 2010 au fost înregistrate peste 1,30 trilioane de dolari. Detaliul raportului trage un semnal de alarmă pentru guverne, căci, conform studiului, 91% dintre cele 2 milioane de decese, au avut loc în țări care se află în curs de dezvoltare.

Și să nu uităm de incendiile de anul acesta. Ne amintim de insula Evia, în care au ars peste 50.000 de hectare de pădure. Sau de incendiile din Siberia, unde peste 800.000 de hectare de pădure s-au făcut scrum, în această vară.

Soluțiile experților Organizației Meteorologice Mondiale

În primul rând, protejarea mediului. Apoi, o mai bună gestionare a acestor evenimente ar putea fi o soluție. Tehnologia, tehnica modernă folosită pentru prevenirea acestor dezastre sau chiar în acțiunile de salvare a făcut ca numărul victimelor să scadă. De la 50.000 în anul 1970, la aproximativ 18 000, în 2010. Chiar dacă costurile sunt mai mari, pagubele sunt mai mici, spune reprezentantul pentru reducerea riscurilor de dezastru din cadrul Oraganizației Meteorologice Mondiale.

“Am menționat, vestea bună este că se salvează mai multe vieți din cauza avertizării timpurii îmbunătățite și a acțiunii timpurii. Vedem acest lucru de la Golful Mexic până la Golful Bengal din întreaga lume. Și asta datorită progreselor în meteorologie, satelit imagini, o guvernare puternică a riscurilor”, spune Mami Mizutori, reprezentant pentru reducerea riscurilor de dezastru.

#pagube #alarma #dezastre naturale #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.