OMM trage un semnal de alarmă. Pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari provocate de dezastre

Peste două milioane de oameni au murit din cauza secetei sau a caniculei, în ultimii 50 de ani, spun reprezentanții Organizației Meteorologice Mondiale. Dezastrele naturale au provocat pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari.

Potrivit raportului agenției meteorologice a Națiunilor Unite, dezastrele meteo lovesc lumea de patru până la cinci ori mai des și provoacă de 7 ori mai multe daune decât în anii 70. Organizația vine cu cea mai complexă analiză realizată până în prezent cu privire la mortalitatea și pierderile economice cauzate de dezastre naturale. Specialiștii au analizat peste 11.000 de dezastre în perioada 1979-2019, scrie Aleph News.

Care sunt dezastrele care au cauzat cele mai multe pierderi?

Seceta severă din Etiopia din 1983, unde și-au pierdut viața peste 300.000 de oameni. Uraganul Katrina din 2005, care a condus la pagube de peste 163 de miliarde de dolari. Pe plan financiar, în anii 70′, pierderile au fost de 175 de miliardede dolari, iar în 2010 au fost înregistrate peste 1,30 trilioane de dolari. Detaliul raportului trage un semnal de alarmă pentru guverne, căci, conform studiului, 91% dintre cele 2 milioane de decese, au avut loc în țări care se află în curs de dezvoltare.

Și să nu uităm de incendiile de anul acesta. Ne amintim de insula Evia, în care au ars peste 50.000 de hectare de pădure. Sau de incendiile din Siberia, unde peste 800.000 de hectare de pădure s-au făcut scrum, în această vară.

Soluțiile experților Organizației Meteorologice Mondiale

În primul rând, protejarea mediului. Apoi, o mai bună gestionare a acestor evenimente ar putea fi o soluție. Tehnologia, tehnica modernă folosită pentru prevenirea acestor dezastre sau chiar în acțiunile de salvare a făcut ca numărul victimelor să scadă. De la 50.000 în anul 1970, la aproximativ 18 000, în 2010. Chiar dacă costurile sunt mai mari, pagubele sunt mai mici, spune reprezentantul pentru reducerea riscurilor de dezastru din cadrul Oraganizației Meteorologice Mondiale.

“Am menționat, vestea bună este că se salvează mai multe vieți din cauza avertizării timpurii îmbunătățite și a acțiunii timpurii. Vedem acest lucru de la Golful Mexic până la Golful Bengal din întreaga lume. Și asta datorită progreselor în meteorologie, satelit imagini, o guvernare puternică a riscurilor”, spune Mami Mizutori, reprezentant pentru reducerea riscurilor de dezastru.

#pagube #alarma #dezastre naturale #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră