OMM trage un semnal de alarmă. Pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari provocate de dezastre

Peste două milioane de oameni au murit din cauza secetei sau a caniculei, în ultimii 50 de ani, spun reprezentanții Organizației Meteorologice Mondiale. Dezastrele naturale au provocat pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari.

Potrivit raportului agenției meteorologice a Națiunilor Unite, dezastrele meteo lovesc lumea de patru până la cinci ori mai des și provoacă de 7 ori mai multe daune decât în anii 70. Organizația vine cu cea mai complexă analiză realizată până în prezent cu privire la mortalitatea și pierderile economice cauzate de dezastre naturale. Specialiștii au analizat peste 11.000 de dezastre în perioada 1979-2019, scrie Aleph News.

Care sunt dezastrele care au cauzat cele mai multe pierderi?

Seceta severă din Etiopia din 1983, unde și-au pierdut viața peste 300.000 de oameni. Uraganul Katrina din 2005, care a condus la pagube de peste 163 de miliarde de dolari. Pe plan financiar, în anii 70′, pierderile au fost de 175 de miliardede dolari, iar în 2010 au fost înregistrate peste 1,30 trilioane de dolari. Detaliul raportului trage un semnal de alarmă pentru guverne, căci, conform studiului, 91% dintre cele 2 milioane de decese, au avut loc în țări care se află în curs de dezvoltare.

Și să nu uităm de incendiile de anul acesta. Ne amintim de insula Evia, în care au ars peste 50.000 de hectare de pădure. Sau de incendiile din Siberia, unde peste 800.000 de hectare de pădure s-au făcut scrum, în această vară.

Soluțiile experților Organizației Meteorologice Mondiale

În primul rând, protejarea mediului. Apoi, o mai bună gestionare a acestor evenimente ar putea fi o soluție. Tehnologia, tehnica modernă folosită pentru prevenirea acestor dezastre sau chiar în acțiunile de salvare a făcut ca numărul victimelor să scadă. De la 50.000 în anul 1970, la aproximativ 18 000, în 2010. Chiar dacă costurile sunt mai mari, pagubele sunt mai mici, spune reprezentantul pentru reducerea riscurilor de dezastru din cadrul Oraganizației Meteorologice Mondiale.

“Am menționat, vestea bună este că se salvează mai multe vieți din cauza avertizării timpurii îmbunătățite și a acțiunii timpurii. Vedem acest lucru de la Golful Mexic până la Golful Bengal din întreaga lume. Și asta datorită progreselor în meteorologie, satelit imagini, o guvernare puternică a riscurilor”, spune Mami Mizutori, reprezentant pentru reducerea riscurilor de dezastru.

#pagube #alarma #dezastre naturale #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice a publicat „Raportul privind valoarea de bilanț a patrimoniului întreprinderilor de stat, la situația din 1 ianuarie 2025. Datele agregate pentru 161 de întreprinderi de stat indică un portofoliu cu 23,10 miliarde lei capital propriu, 12,03 miliarde lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,72 miliarde lei valoarea terenurilor aflate în folosință. Profitul net cumulat raportat este de 511,78 milioane lei.

Din totalul raportat, întreprinderile din portofoliul Agenției Proprietății Publice concentrează grosul patrimoniului: 20,80 mld. lei capital propriu (≈ 90% din total), 505,74 mln. lei profit net (≈ 99% din total), 9,50 mld. lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,63 mld. lei valoarea terenurilor.

Cele mai mari valori de capital propriu apar la: I.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” – 13,79 mld. lei (și cea mai mare valoare a mijloacelor fixe: 5,23 mld. lei), I.S. „Calea Ferată din Moldova” – 3,14 mld. lei capital propriu (dar cu pierderi mari) și I.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 1,24 mld. lei capital propriu.

La capitolul profit net, se detașează: Aeroportul Internațional Chișinău – 337,07 mln. lei profit, Poșta Moldovei – 52,87 mln. lei, Portul Fluvial Ungheni – 37,57 mln. lei, MOLDATSA – 29,49 mln. lei.

În ceea ce privește pierderile, Calea Ferată din Moldova a contabilizat 322,63 mln. lei, Moldelectrica – -62,25 mln. lei, Moldtranselectro – -38,79 mln. lei și Aeroportul Internațional Mărculești – -23,58 mln. lei.

Suprafața totală a imobilelor raportate ajunge la 20,52 milioane m², însă doar 161,6 mii m² sunt transmise în locațiune/comodat (sub 1% din total). Suprafața terenurilor aflate în folosință este de 541,47 milioane metri pătrați.