OMM trage un semnal de alarmă. Pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari provocate de dezastre

Peste două milioane de oameni au murit din cauza secetei sau a caniculei, în ultimii 50 de ani, spun reprezentanții Organizației Meteorologice Mondiale. Dezastrele naturale au provocat pagube de peste 3 trilioane și jumătate de dolari.

Potrivit raportului agenției meteorologice a Națiunilor Unite, dezastrele meteo lovesc lumea de patru până la cinci ori mai des și provoacă de 7 ori mai multe daune decât în anii 70. Organizația vine cu cea mai complexă analiză realizată până în prezent cu privire la mortalitatea și pierderile economice cauzate de dezastre naturale. Specialiștii au analizat peste 11.000 de dezastre în perioada 1979-2019, scrie Aleph News.

Care sunt dezastrele care au cauzat cele mai multe pierderi?

Seceta severă din Etiopia din 1983, unde și-au pierdut viața peste 300.000 de oameni. Uraganul Katrina din 2005, care a condus la pagube de peste 163 de miliarde de dolari. Pe plan financiar, în anii 70′, pierderile au fost de 175 de miliardede dolari, iar în 2010 au fost înregistrate peste 1,30 trilioane de dolari. Detaliul raportului trage un semnal de alarmă pentru guverne, căci, conform studiului, 91% dintre cele 2 milioane de decese, au avut loc în țări care se află în curs de dezvoltare.

Și să nu uităm de incendiile de anul acesta. Ne amintim de insula Evia, în care au ars peste 50.000 de hectare de pădure. Sau de incendiile din Siberia, unde peste 800.000 de hectare de pădure s-au făcut scrum, în această vară.

Soluțiile experților Organizației Meteorologice Mondiale

În primul rând, protejarea mediului. Apoi, o mai bună gestionare a acestor evenimente ar putea fi o soluție. Tehnologia, tehnica modernă folosită pentru prevenirea acestor dezastre sau chiar în acțiunile de salvare a făcut ca numărul victimelor să scadă. De la 50.000 în anul 1970, la aproximativ 18 000, în 2010. Chiar dacă costurile sunt mai mari, pagubele sunt mai mici, spune reprezentantul pentru reducerea riscurilor de dezastru din cadrul Oraganizației Meteorologice Mondiale.

“Am menționat, vestea bună este că se salvează mai multe vieți din cauza avertizării timpurii îmbunătățite și a acțiunii timpurii. Vedem acest lucru de la Golful Mexic până la Golful Bengal din întreaga lume. Și asta datorită progreselor în meteorologie, satelit imagini, o guvernare puternică a riscurilor”, spune Mami Mizutori, reprezentant pentru reducerea riscurilor de dezastru.

#pagube #alarma #dezastre naturale #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.